Analist român, despre riscul unui atac rus în regiunea transnistreană

Potrivit expertului, Rusia are capacități militare scăzute, iar Ucraina este capabilă să zădărnicească o eventuală tentativă a rușilor de a deschide un nou front de război, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

Într-un interviu pentru presa română, Armand Goșu a fost întrebat „cât de real poate fi un posibil atac în Transnistria sau Republica Moldova?”.

„Păi nu prea are cine să ducă acest război. Propaganda rusă operează cu foarte multe piese pe tablă. În realitate, piesele respective nu sunt foarte solide. Capacitatea lor de a purta operațiuni militare convenționale e foarte scăzută. Doar dacă militarii ruși ar putea să se teleporteze în Transnistria sau în Moldova. 

Ce ai în Transnistria? Ai aproximativ 1.700 de militari ruși, 1.400 de căști albastre și 400 apără depozitul de muniții. Sunt militari ruși prost antrenați, pentru că nu s-a mai putut produce acel schimb de militari din cauza faptului că Transnistria era izolată după începerea războiului de acum opt ani. 

Ai mai degrabă localnici din Transnistria care au cetățenie rusă și au îmbrăcat haina militară. Și mai ai o așa-zisă armată a republicii transnistrene, separatiste, care au și ei până în 8.000 de oameni, dar care nici ea din punct de vedere militar nu e o armată performantă: e prost echipată și antrenată, chiar în contextul în care Republica Moldova nu are armată serioasă. 

E greu de imaginat că transnistrenii se duc să ce? Să ocupe Chișinăul? Cu ce-i deranjează Chișinăul?”, a menționat expertul de la București.

Armand Goșu a respins și speculațiile precum că rușii ar putea recurge la un atac în regiunea transnistreană pentru a-și face un nou loc de lansare.

„Să lanseze ce? N-are nicio logică. Să deschidă front de luptă împotriva Ucrainei și să atragă forțe ucrainene: poate în felul acesta s-ar putea găsi o logică. Adică presiunea ucraineană pe ofensiva spre Herson să scadă prin faptul că niște batalioane ucrainene sunt desprinse din corpul principal și trimise spre Transnistria sau la granița cu Moldova. 

Dar e o problemă de câteva mii de soldați, iar armata ucraineană e mult mai bine dotată ca să rezolve, ca să zicem așa, această problemă a tentativei rușilor de a deschide un front. E greu de imaginat, chiar dacă rușii poate și-ar dori. Adică transnistrenii au un pic de autonomie. 

Rusia e departe, iar Transnistria e controlată de niște oligarhi – grupul Sheriff – care au alte interese economice și care preferă să se țină aproape de UE. Nu uitați că Transnistria are cea mai mare parte a comerțului cu UE. De ce s-ar lăsa Transnistria atrasă într-o aventură rusească în zona Odesa? Nu văd nicio rațiune”, a punctat Goșu.

În altă ordine de idei, analistul a mai spus că pe termen lung e imposibil de câștigat războiul de către Rusia și că în două luni și jumătate de război Rusia nu a avut nimic de câștigat și doar a pierdut, prin sancțiuni economice fără precedent, prin izolarea fără precedent pe scena internațională, prin pierderi militare, vieți omenești. „Rusia a pierdut în câteva săptămâni în Ucraina mai mult decât a pierdut în 10 ani în Afganistan”, afirmă Armand Goșu.

Referitor la folosirea de către Rusia a armelor nucleare, expertul nu exclude un asemenea scenariu, dar spune că e puțin probabil și ar putea fi vorba despre arme nucleare tactice, care au o rază mai mică de acțiune.

„În privința unei lansări și explozii propriu-zise aici mi se pare puțin plauzibil un astfel de scenariu, cunoscând faptul că armata rusă nu e populată doar de, să zicem, criminali. Există acolo o elită responsabilă care pur și simplu la un moment dat poate să pună în balanță și propria libertate, faptul că pot să ajungă într-un tribunal internațional… 

Acest război ca amploare îl va egala probabil pe cel de-Al Doilea Război Mondial, cu consecințe devastatoare pentru geopolitica Europei Centrale și de Est. Va schimba foarte multe și va schimba probabil atitudinea lumii față de armele nucleare. 

Poate că după acest război armele nucleare, care au fost fundamentale în Războiul Rece, ar putea fi interzise, cum a fost de pildă cu armele chimice după Primul Război Mondial”, a mai spus Goșu.