• 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
114

Analist, despre preocupările membrilor CEC în campania electorală

Membrii CEC se preocupă de activitatea celor care monitorizează și mai puțin de faptul că 3 partide din 6 înregistrate „mituiesc" electoratul până la începerea campaniei electorale, care conform normelor legale trebuie să pornească pe 25 ianuarie 2019”.

Cel puțin aceasta este părerea analistului politic, Dionis Cenusa, transmite Știri.md cu referire la Unimedia

Expertul crede că prin acest gest, CEC nu face altceva decât distorsionează complementar condițiile în care urmează să se deruleze scrutinul și în mod deschis se poziționeze de partea partidelor politice care „corup” în ziua mare alegătorii cu „pâine și distracții”.

„Pentru prima dată în istoria sistemului pluripartitism al Moldovei, pe circumscripția națională vor concura mai puțin de 10 partide politice, mai exact 6. La ultimele două scrutine, în 2014 și respectiv 2010, au participat câte 20 de formațiuni politice. Pe de altă parte, multe partide au decis să-și măsoare puterea pe circumscripții uninominale. Aglomerarea candidaților pe cele 51 circumscripții uninominale aparent face procesul electoral mai democratic. Dar în realitate, sunt favorizați candidații care au în spate partide „holding-uri", precum PDM sau PSRM. Altcineva poate câștiga mizând pe rețelele formale și informale aflate la dispoziție, mânuirea rețelelor sociale și apropierea de agenda comunităților în care candidează”.

Dionis Cenusa mai precizează faptul că candidații independenți sunt văzuți ca și risc, deoarece pot fi transformați în agenți ai partidelor corupte. „Reprezentanții blocului ACUM au avertizat alegătorii să nu voteze pentru candidații independenți. O asemenea generalizare necesită o explicație, deoarece atât candidații independenți cât și cei afiliați partidelor pot migra după alegeri spre partide cu potențial de corupere. Cazurile PCRM, PLDM, PL, PȘRM după alegerile din 2014 demonstrează acest lucru. Evident, este mai ușor, ieftin și rapid, să corupi pe candidații independenți decât pe cei din partide. Dar problema de fond este de altă natură - posibilitățile extinse a unor partide de a exercita presiuni”.

Analistul subliniază faptul că existența unui singur tur la alegeri pe circumscripții uninominale face ca partidele și candidații cu resurse să înceapă campania electorală mai devreme, din decembrie 2018. „Or, primul candidat venit și făcut cunoscut în circumscripție își crește șansele să câștige alegerile mai ușor. Agitația electorală anticipată arată cât de puțin impact are legislația și acele instituții care trebuie să o aplice efectiv. Acest lucru mai arată că situația nu este cu totul controlabilă de către PDM. Acesta nu vrea beneficieze cel mai mult, dar nu în singurătate. Încălcarea legislației electorale practicată de cât mai multe partide dispersează și deplasează responsabilitatea pentru abateri către mai multe partide”.

În același timp, Cenusa punctează că blocul ACUM mizează pe participarea diasporei în aceeași proporție ca și la alegerile prezidențiale din 2016. De regulă asemenea mobilizare necesită timp, inspirație și o sursă de stimulare. „Timpul rămas până la alegeri este suficient pentru a mobiliza moldovenii din țările UE, în primul rând. Drept inspirație poate servi coagularea opoziției în Blocul ACUM, care mai include și câteva nume din societatea civilă, deși mult sub potențialul real acumulat în sectorul asociativ. Sursa de stimulare este însă cel mai problematic aspect. Pe de o parte, diaspora ar putea fi motivată să se mobilizeze contra lui Plahotniuc, Dodon și Shor. Dar, pe de altă parte, scrutinul parlamentar este mai complex și implică un număr mai mare de actori decât alegerile prezidențiale. Iar o hiper-aglomerare a candidaților poate zăpăci votanții, la fel de ușor cum poate aduce mai mulți votanți la urnele de vot. Lucrurile se complică dacă vor prevala mesajele celor care cheamă la boicotarea referendumului, care are loc concomitent cu alegerile. Deci prioritatea trebuie să fie o participare masivă la vot, iar importanța referendumului este secundară, mai ales că este unul consultativ”, a conchis expertul.