Alianța Moldovenii: Reintegrarea trebuie să devină obiectiv strategic al statului

Evenimentul a reunit politicieni, juriști, economiști și foști demnitari, care au discutat aspecte constituționale, economice, teritoriale, lingvistice și de securitate legate de procesul de reîntregire a țării. Dumitru Roibu a subliniat că elitele politice trebuie să trateze reintegrarea ca pe un proiect strategic de lungă durată, transmite Știri.md.

„Reintegrarea nu mai poate fi o prioritate a unui partid sau doar un slogan, ci trebuie să devină prioritatea numărul unu a țării. Până la UE 2028, Republica Moldova trebuie să fie reîntregită. Nu este doar o necesitate de securitate, ci și una economică și socială”, a declarat acesta.

Liderul formațiunii a pledat pentru clarificarea cadrului constituțional și pentru o dezbatere amplă privind forma statului reîntregit – stat unitar consolidat, autonomie extinsă sau regimuri tranzitorii.

Ex-președintele Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, a susținut că problema transnistreană poate fi soluționată doar în baza Constituției și a criticat abordările politice lipsite de fundament juridic.

Valeriu Kuciuk, doctor în drept și președinte al Institutului Justiției Constituționale, a evidențiat coliziunile dintre Constituția Republicii Moldova și cea a regiunii transnistrene, propunând elaborarea unei noi Constituții a Moldovei unite, acceptată de ambele maluri ale Nistrului.

La rândul său, Ivan Guțu, fost viceprim-ministru, a prezentat un model care presupune integrarea Transnistriei într-un stat unitar, cu statut de republică autonomă cu drepturi extinse, similar autonomiei găgăuze. El a propus și instituirea unui Parlament bicameral, cu Camera Deputaților și Camera Regiunilor.

Secretarul general al formațiunii, Victor Marahovschi, a declarat că reintegrarea ar însemna controlul integral al teritoriului și reducerea vulnerabilităților legate de contrabandă, presiuni externe și riscuri militare.

„După reintegrare, statul va controla 100% din teritoriu. Asta înseamnă mai puține zone gri și o neutralitate reală, nu doar formală”, a afirmat acesta.

Pe dimensiunea economică, participanții au vorbit despre necesitatea armonizării politicilor fiscale, garantarea drepturilor de proprietate și crearea unui cadru investițional transparent.

Radj Cărbune, prodecan al FDRIȘSU a USPEE „Constantin Stere”, a atras atenția asupra diferențelor din sistemele educaționale de pe cele două maluri ale Nistrului și a pledat pentru un sistem comun, sigur și atractiv, care să faciliteze integrarea elevilor din stânga Nistrului.

Fostul deputat Iurie Chiorescu a apreciat organizarea Mesei Rotunde și a subliniat necesitatea reluării dialogului direct cu Tiraspolul, menționând că, în trecut, au existat contacte și canale de comunicare între cele două maluri.

La finalul discuțiilor, participanții au adoptat o Rezoluție comună cu propuneri concrete privind soluționarea problemei transnistrene. Documentul urmează să fie transmis Parlamentului, Guvernului și Președintelui Republicii Moldova.

Potrivit organizatorilor, reintegrarea trebuie tratată drept un obiectiv strategic fundamental al statului, care să consolideze suveranitatea, stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova.