Alegerile din Ungaria zguduie UE: Ce strategie adoptă R. Moldova? Răspunsul lui Isac

În acest context, expertul în politică externă Mihai Isac susține că Chișinăul aplică o strategie diplomatică prudentă în raport cu statele percepute drept sceptice, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Întreaga Europă își ține răsuflarea atunci când vorbim despre alegerile din 12 aprilie. Bruxelles-ul și alte cancelarii speră la o schimbare la putere la Budapesta. Vedem că Republica Moldova a adoptat o strategie destul de inteligentă în relația cu Ungaria, fără a încerca să forțeze mâna Budapestei”, a declarat Mihai Isac.

Potrivit analistului, vizita recentă a președintei Maia Sandu în Slovacia reprezintă un pas strategic în consolidarea sprijinului pentru Republica Moldova în cadrul Consiliul European.

„Slovacia este un alt stat considerat un posibil oponent al aderării Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp, dacă analizăm discursul politic al premierului Viktor Orbán, nu observăm o opoziție directă față de aderarea Republicii Moldova, ci mai degrabă un sentiment de incertitudine”, a explicat Isac.

În paralel, mediul de securitate european este marcat de îngrijorări privind posibile ingerințe externe în procesul electoral din Ungaria.

„Există acuzații la nivelul elitelor din Uniunea Europeană privind implicarea serviciilor de spionaj de la Moscova în alegeri. De asemenea, Ungaria a blocat sprijinul pentru Ucraina, ceea ce ridică semne de întrebare în contextul agresiunii Federației Ruse”, a subliniat expertul.

Potrivit acestuia, marile cancelarii occidentale analizează deja mecanisme pentru a evita blocajele provocate de Budapesta.

„Se discută formarea unor grupuri de state în care Ungaria să fie treptat exclusă din anumite procese decizionale. Uniunea Europeană va identifica soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, inclusiv în ceea ce privește negocierile politice cu Chișinăul și Kievul”, a precizat Isac.

Expertul avertizează că Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, inclusiv pentru o eventuală „decuplare” de Ucraina în procesul de aderare.

Scrutinul din 12 aprilie are loc într-un climat politic tensionat, marcat de confruntarea dintre premierul Viktor Orban și opoziția condusă de Peter Magyar.

Campania electorală este dominată de acuzații reciproce de manipulare, denigrare și ingerințe externe. Orbán îl acuză pe rivalul său că ar fi „o marionetă a Bruxelles-ului și a Kievului”, în timp ce Magyar susține că premierul încearcă să se mențină la putere „cu ajutorul lui Putin”.

Sondajele indică o cursă strânsă, iar la Bruxelles persistă temerile privind continuarea blocajelor sistematice din partea Ungariei, care a avut în ultimii ani relații tensionate cu Uniunea Europeană.

În același timp, presa internațională a relatat despre posibile legături între oficiali de la Budapesta și Kremlin. Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, ar fi promovat interesele Moscovei în cadrul Uniunii Europene, în urma unor discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

De asemenea, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că Budapesta ar fi transmis informații sensibile către Moscova, inclusiv detalii din reuniunile Consiliului UE.

În acest context, Bruxelles-ul analizează măsuri suplimentare de securitate, inclusiv limitarea accesului Ungariei la anumite reuniuni și înăsprirea regimului de confidențialitate a documentelor.