Până acum cele două componente ale fostului Bloc electoral ACUM, PAS şi PPDA, au ieşit în prim-plan cu disensiunile legate de ce candidat susţin, context în care unii analişti au vorbit despre o despărțire zgomotoasă. Scrutinul de la Hânceşti este unul dintre subiectele retrospectivei săptămânii politice, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Pentru comentatorul politic Nicolae Negru „mica bătălie” de la Hânceşti a partidului ex-prim-ministrei Maia Sandu şi al partidului condus de fostul vicepremier Andrei Năstase ar avea geneza pe timpul guvernării comune cu socialiştii de anul trecut.

S-au acumulat disensiuni care au izbucnit acum, remarcă comentatorul. Activismul lor la Hâncești se datorează de asemenea faptului că tradiţional în această regiune partida pro-europeană s-ar bucura de o mai mare încredere.

În timp ce PAS o are reprezentant pe fosta ministră a justiţiei Olesea Stamate, PPDA a ales să-l susţină pe fostul deputat PLDM şi ex-preşedinte de raion Grigore Cobzac.

Deşi votanţii Blocului ACUM ar fi vrut să-i vadă împreună, la uşă sunt alte alegeri, iar aceste formaţiuni, destul de noi, au dorit să-şi testeze şi forţele, admite Nicolae Negru.

Editorialistul de la Ziarul Naţional atrage atenţia că votul în circumscripţie este într-un singur tur, prin urmare există riscul ca atunci când doi se bat să câștige al treilea.

„Vom vedea iată acum în procesul electoral de la Hânceşti dacă partidele de dreapta merg pe drumul cel drept sau merg pe drumul obișnuit, aşa cum ne-au deprins ei întotdeauna.

Din punct de vedere politic, [miza] nu este importantă fiindcă e un mandat de deputat care nu schimbă raportul de forţe în parlament.

E adevărat că din punct de vedere moral, psihologic, are o importanță mare. De pildă, dacă va câştiga reprezentantul susţinut de PAS va fi una, dacă cel susţinut de PPDA va fi altceva. Deci e un fel de combustie pentru campania electorală prezidențială. E un fel de repetiţie şi desigur fiecare din jucători încearcă să se manifeste cât mai bine”.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru prezidenţiale, Nicolae Negru tinde să creadă că PAS şi PPDA vor merge pe drumuri separate.

Un alt eveniment al săptămânii ce se încheie este anunţul că fostul procuror şef anticorupție Viorel Morari va fi anchetat într-un al doilea dosar penal, pentru îmbogățire ilicită.

Este printre puţinii reprezentanţi ai sistemului de justiţie care ajung în atenţia foştilor colegi pentru că ar fi acumulat averi nejustificate, în condiţiile în care numeroasele investigaţii de presă arată că fenomenul ar fi mai larg răspândit.

Jurnalistul de investigaţie Ilie Gulca nădăjduieşte că ancheta în cazul acestui procuror să se facă transparent, cu probe şi el să aibă dreptul la o justiţie corectă.

„Acest demers al actualului procuror general ar trebui să fie continuat şi în cazurile altor procurori, să li se verifice veniturile.

Şi când vorbim despre dosarul domnului procuror Popov de asemenea să i se facă şi lui o justiţie corectă. Da, şi nu numai în cazurile procurorilor, dar şi al demnitarilor, şi a miniştrilor.

Avem de-a face nu numai cu averile, ca să spunem aşa, suspect ilegale ale procurorilor, dar şi ale altor demnitari, ale funcţionarilor publici”.

Din seria de evenimente ce ar trebui să aibă o continuitate şi chiar finalitate, după părerea jurnalistului de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice Ilie Gulca, sunt anchetele parlamentare privind privatizările şi concesionările despre care s-a vorbit, inclusiv în ultima perioadă, că s-au făcut în detrimentul interesului public. În vizor au ajuns întreprinderea Metalferos, pe care guvernarea intenționează s-o privatizeze, Tutun CTC şi autogările, înstrăinate anul trecut.

Privatizarea în sine, după părerea lui Ilie Gulca, provoacă controvese în R. Moldova pentru că în toţi anii de după declararea independenţei, în majoritatea cazurilor, nu a fost asigurat principiul transparenţei.

Pe de altă parte, precizează Gulica, felul în care au fost gestionate întreprinderile de stat, când parte din venituri era împărțit pe sub masă de către pretinși manageri care erau numiţi mai ales pe criterii politice, demonstrează că singura cale este deetatizarea, doar că în condiţii de maximă transparenţă.

„În opinia mea, perpetuarea acestei administraţii de stat va genera în continuare aceleaşi scheme şi va favoriza tot felul de personaje dubioase. Aceste întreprinderi, care sunt în continuare gestionate de stat, vor fi mulse în continuare de către cei care se află la guvernare”.