Alegerile din Găgăuzia, blocate? Un expert cere intervenția Chișinăului
Expertul WatchDog, Ștefan Bejan, afirmă că Unitatea Teritorială Administrativă (UTA) Găgăuzia se confruntă cu o criză politică și juridică ce creează un teren favorabil tacticilor hibride ale Federației Ruse, iar procesul electoral trebuie deblocat pentru a readuce autonomia în zona legalității.
Imagine simbolPotrivit expertului, autoritățile centrale ar trebui să preia inițiativa organizării alegerilor regionale, în conformitate cu legislația națională, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
„S-au epuizat toate pârghiile la nivel local și Chișinăul nu mai trebuie să fie doar un simplu spectator, dar trebuie să se implice direct, pentru că acest vid de putere afectează atât situația din R. Moldova, cât și situația din Găgăuzia. Singura parte avantajată de această situație este Federația Rusă. Pentru Putin, cu cât mai mult se prelungește starea de haos instituțional, cu atât este mai bine”, a declarat Ștefan Bejan.
Expertul a subliniat că implicarea Chișinăului nu ar însemna intervenția în alegerea bașcanului sau a deputaților din Adunarea Populară, ci doar organizarea scrutinului în conformitate cu legislația Republicii Moldova și fără corupție.
„Găgăuzia nu este o planetă aparte, este parte componentă a R. Moldova. Implicarea Chișinăului nu înseamnă că le va alege bașcanul sau deputații în Adunarea Populară. Pur și simplu, Chișinăul se va îngriji ca aceste alegeri să fie conform legislației naționale și fără corupție”, a precizat acesta.
Potrivit lui Bejan, tensiunile actuale au apărut și pentru că autoritățile regionale nu au făcut modificările legislative necesare în ultimii ani, deși au avut timp pentru acest lucru.
„Autoritățile regionale au avut la dispoziție doi-trei ani să facă modificările de rigoare, dar nu le-au făcut, ceea ce demonstrează că s-a creat un cadru de conflict artificial cu dorința de confruntare”, a afirmat expertul.
El a explicat că autonomia are dreptul să adopte acte legislative regionale, însă acestea nu pot contraveni legislației naționale.
„Legile naționale primează în fața celor regionale. Orice lege regională trebuie să rezulte din realitățile legilor republicane, ceea ce, pe moment, nu se întâmplă”, a adăugat Bejan.
În opinia expertului, disputa actuală nu este legată de interesele cetățenilor, ci de controlul asupra instituțiilor electorale din autonomie.
„Oamenii de rând nu vor simți nicio diferență. Bătălia este cine organizează și controlează organele de conducere de acolo, de la CEC”, a spus Bejan.
El a avertizat că influența politică asupra instituțiilor electorale ar putea duce la decizii părtinitoare.
„Marea problemă la aceste alegeri este cine le organizează. Autoritățile din UTA Găgăuzia vor să o facă ele, însă noua legislație republicană spune că nu pot, în condițiile în care mandatul Adunării Populare a expirat și modificările legislative necesare nu au fost făcute. Singura portiță de ieșire este ca CEC-ul de la Chișinău să organizeze aceste alegeri”, a explicat expertul.
Ștefan Bejan a mai afirmat că, în ultimii 30 de ani, liderii politici din autonomie au recurs frecvent la presiuni politice pentru a obține concesii de la autoritățile centrale.
„Elita politică de la Comrat s-a învățat în cei 30 de ani că a obținut foarte multe lucruri prin șantaj. De fiecare dată când vrea să obțină ceva de la Chișinău, recurge la această metodă, iar Chișinăul a reacționat destul de domol”, a spus expertul.
Potrivit acestuia, această practică trebuie să înceteze, iar autonomia trebuie readusă în cadrul legal.
„Găgăuzia trebuie să își facă treaba și să muncească pentru scopul declarat în anii ’90, nu să fie un instrument în războiul hibrid pe care Federația Rusă îl duce împotriva Republicii Moldova”, a concluzionat Bejan.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă scrutinul nu a fost organizat din cauza unui blocaj instituțional prelungit. Regiunea nu dispune în prezent de o autoritate electorală funcțională, iar mandatul actualilor deputați a expirat.
Situația a fost generată în principal de dizolvarea Comisiei Electorale din Găgăuzia în 2023, ceea ce a împiedicat pregătirile tehnice pentru scrutin. Legalitatea acestor acțiuni a fost clarificată abia prin decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2025.
Între timp, activistul civic Mihail Sirkeli a lansat o petiție adresată autorităților de la Chișinău, prin care solicită anularea Codului electoral al Găgăuziei și includerea în Codul electoral al Republicii Moldova a unui capitol separat care să reglementeze alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan.