Alegerile din Găgăuzia, blocate de șase luni: Ce soluții propun experții

Una dintre principalele cauze ale blocajului este disputa privind denumirea autorității electorale regionale. Autoritățile din autonomie insistă asupra denumirii de „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, în timp ce Codul electoral al Republicii Moldova prevede denumirea de „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Președintele ADEPT, Igor Boțan, a explicat că în spatele acestei dispute se află modificările operate la Codul Electoral în 2022, care interzic funcționarea unor organe electorale neprevăzute de legislația națională. De asemenea, lipsa resurselor financiare pentru organizarea scrutinului contribuie la menținerea blocajului.

Cea mai rapidă soluție ar fi emiterea unui act administrativ de către APG prin care să accepte denumirea autorității electorale în conformitate cu legislația națională. În lipsa unei astfel de decizii, o altă opțiune este așteptarea unei hotărâri a Curții Supreme de Justiție privind disputa juridică sau modificarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, proces care ar necesita consultări cu autoritățile din autonomie.

Un alt scenariu propus vizează intervenția Parlamentului Republicii Moldova, care ar putea stabili regulile de organizare a alegerilor în regiune.

„În acest caz, toate particularitățile scrutinelor regionale ar urma să fie incluse în Codul Electoral, iar organizarea propriu-zisă să revină organului electoral din autonomie”, a declarat vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Potrivit acestuia, modificările legislative ar crea condițiile necesare pentru desfășurarea alegerilor în toamna anului curent.

La rândul său, deputata Larisa Voloh a declarat că grupul parlamentar de lucru dintre Parlament și APG va contribui la identificarea unor soluții care să respecte autonomia regiunii și să o pregătească pentru integrarea europeană. Ea a subliniat că statutul special al Găgăuziei va fi menținut, eventual cu ajustări realizate prin consens între Chișinău și Comrat.

Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar alegerile stabilite pentru 22 martie și 21 iunie 2026 au fost anulate succesiv prin deciziile Curții de Apel Sud.

Potrivit analizei ADEPT, criza instituțională din regiune a trecut prin trei faze. Prima, desfășurată între august și noiembrie 2025, a fost generată de dizolvarea organului electoral permanent în 2023, decizie ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție.

A doua fază, din decembrie 2025 până în februarie 2026, a fost dominată de disputa privind denumirea autorității electorale. În această perioadă, Curtea Supremă de Justiție a suspendat hotărârile APG privind completarea componenței organului electoral, iar alegerile planificate pentru 22 martie au fost anulate.

A treia fază, începută în martie 2026, este marcată de tentativele de constituire a unui nou organ electoral fără toate nominalizările obligatorii, dar și de tensiuni politice generate de sesizările adresate organizațiilor internaționale, inclusiv OSCE, de către APG și partidele de opoziție.

În paralel, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu mai multe prevederi legislative, inclusiv cele privind competența APG de a aproba membrii organului electoral și implicarea sa în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale. Potrivit autorităților, într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa în condiții de subordonare dublă.

Asociația ADEPT estimează că actualul blocaj ar putea fi depășit în toamna acestui an.