Alegerile din 2025: Încrederea scăzută, principala vulnerabilitate
Alegerile parlamentare din 2025 din Republica Moldova au reprezentat nu doar o confruntare politică internă, ci și un test major pentru reziliența democratică a țării, în contextul interferențelor hibride și al parcursului accelerat de integrare europeană. Aceasta este una dintre concluziile notei analitice „Moldova după alegeri – lecții, mize și direcții strategice”, elaborată de cercetătoarea Dorina Baltag și experta în politici de dezvoltare Inga Savin.
Imagine simbolPotrivit autorilor, scrutinul a demonstrat că principalele vulnerabilități nu mai țin atât de corectitudinea procedurilor electorale, cât de factori structurali, precum nivelul scăzut al încrederii în instituții, oboseala societății față de reforme și fragilitatea relației dintre cetățean și stat, inclusiv în raport cu diaspora, transmite Știri.md.
Documentul este structurat în jurul a trei idei centrale. În primul rând, interferențele hibride devin eficiente în condițiile în care încrederea publică este redusă, amplificând nemulțumirile sociale și economice. În al doilea rând, integrarea europeană nu poate fi susținută doar prin adoptarea legislației, ci trebuie să genereze beneficii concrete pentru cetățeni. În al treilea rând, diaspora este un factor important pentru democratizare, însă implicarea acesteia rămâne limitată la perioadele electorale, fără o integrare constantă în procesele de guvernare.
Pe baza experienței electorale din 2025, analiza evidențiază patru lecții esențiale: necesitatea unei coordonări mai bune între instituții, rolul critic al încrederii publice, importanța unei relații durabile cu diaspora și riscul ca reformele să genereze oboseală socială dacă nu sunt resimțite ca benefice la nivelul populației.
Autorii subliniază că reziliența democratică trebuie tratată ca fundament al dezvoltării politice, nu doar ca reacție la crize. În acest sens, sunt propuse mai multe direcții de acțiune pentru autorități, societatea civilă, mass-media și partenerii externi, inclusiv îmbunătățirea comunicării strategice, implicarea mai largă a cetățenilor și consolidarea mecanismelor instituționale.
Nota analitică a fost elaborată în cadrul proiectului „Democrația la Raport”, implementat de Fundația Noroc Olanda, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, AO MentorMe și Asociația Promo-LEX, cu sprijinul mai multor parteneri internaționali.
Pentru mai multe detalii, doritorii pot accesa documentul aici.