14 ianuarie, 09:56
12
1 710

Alaiba, despre salariul de deputat: Salariu mai mic încă nu am avut

14 ianuarie, 09:56
12
1 710

Deși și-au majorat salariile, deputații nu cunosc sau evită să numească noua sumă pe care o vor primi lunar.

Alaiba, despre salariul de deputat: Salariu mai mic încă nu am avutFoto: știri.md

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, nu a putut spune exact cu cât, dar a confirmat majorarea, transmite Știri.md.

”Nu vă pot spune exact. Nu e bine să mă plâng sau să mă laud, e un salariu care este din impozitele oamenilor, dar dacă să iau experiența mea, eu în viață salariu mai mic nu am avut, nu o spun cu aroganță. Am lucrat 5 ani în străinătate, apoi la BERD, am construit o organizație... Sunt oameni care primesc mult mai mult atât la privat cât și la public”, a declarat deputatul.

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, nu a putut spune exact cu cât, dar a confirmat majorarea, transmite Știri.md.

”Nu vă pot spune exact. Nu e bine să mă plâng sau să mă laud, e un salariu care este din impozitele oamenilor, dar dacă să iau experiența mea, eu în viață salariu mai mic nu am avut, nu o spun cu aroganță. Am lucrat 5 ani în străinătate, apoi la BERD, am construit o organizație... Sunt oameni care primesc mult mai mult atât la privat cât și la public”, a declarat deputatul.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

23 ianuarie, 15:49
0
414

Deputatul în primul Parlament, Ion Mărgineanu, a lansat 2 cărți

23 ianuarie, 15:49
0
414

Deputatul în primul Parlament și unul dintre semnatarii Declarației de Independență a Republicii Moldova, Ion Mărgineanu, a lansat două cărți de excepție – jurnalul de călătorie "Traseul Centenarului Marii Uniri" și romanul "O mireasă pentru tata".

Deputatul în primul Parlament, Ion Mărgineanu, a lansat 2 cărțiFoto: știri.md

În 2018, Ion Mărgineanu, la 78 ani, a mers timp de o lună pe jos, 520 de kilometri, de la Bălți la Alba Iulia pentru a celebra Centenarului Marii Uniri". A ținut un jurnal de călătorie iar însemnările lui au văzut acum lumina tiparului, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Ion Mărgineanu, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova: „Ceea ce am făcut am făcut cu suflet, am depus vrere și multă voință. Mie mi se pare că ceea ce s-a realizat astăzi a fost o încununare, o parte din încununare și ca răsplată spirituală că să realizat și că lumea îmi mulțumește pentru ceea ce am făcut.”

Fiul lui, regizorul Virgil Mărgineau, i-a fost alături mereu și l-a ajutat să scoată de sub tipar cele două cărți - "O mireasă pentru tata" și "Traseul Centenarului Marii Uniri".

Virgil Mărgineau, fiul lui Ion Mărgineanu: „Am fost în momentul inițierii proiectului și chiar m-am opus la început, după aia am văzut că nu pot, tatăl meu este destul de încăpățânat. În fiecare zi se oprea și scria agenda sau istoricul acestui parcurs, este un fel de registru, o poveste al acestui drum de 520 de km, traseu pe care l-a făcut timp de o lună.”

Ion Mărgineau este însuflețit în tot ce face de dragostea pe care o are pentru tot ce e românesc.

Anatol Petrencu, istoric: „Ceea ce a făcut domnul Ion Mărgineanu este ceva inedit noi numai avem așa cazuri ca să facă așa un drum și consacrat centenarului Unirii Basarabiei cu Patria mama. Ceea ce atrage atenția ne plăcut pentru scrie, la 1 noiembrie 2018, îi dați lui 80 de ani, îi bătrân dumnealui? Nu sunteți bătrân.”

„Mă reîntorceam la acest traseu la, aceste poze, ce ați mai scris, ce ați făcut. Așa un temerar ca dumneavoastră mai rar. În lumea noastră nu se mai găsesc oameni de felul ăsta, să se ambiționeze să facă acest gest.”

Ion Mărgineanu a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și unul dintre semnatarii Declarației de Independență.

În 2018, Ion Mărgineanu, la 78 ani, a mers timp de o lună pe jos, 520 de kilometri, de la Bălți la Alba Iulia pentru a celebra Centenarului Marii Uniri". A ținut un jurnal de călătorie iar însemnările lui au văzut acum lumina tiparului, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Ion Mărgineanu, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova: „Ceea ce am făcut am făcut cu suflet, am depus vrere și multă voință. Mie mi se pare că ceea ce s-a realizat astăzi a fost o încununare, o parte din încununare și ca răsplată spirituală că să realizat și că lumea îmi mulțumește pentru ceea ce am făcut.”

Fiul lui, regizorul Virgil Mărgineau, i-a fost alături mereu și l-a ajutat să scoată de sub tipar cele două cărți - "O mireasă pentru tata" și "Traseul Centenarului Marii Uniri".

Virgil Mărgineau, fiul lui Ion Mărgineanu: „Am fost în momentul inițierii proiectului și chiar m-am opus la început, după aia am văzut că nu pot, tatăl meu este destul de încăpățânat. În fiecare zi se oprea și scria agenda sau istoricul acestui parcurs, este un fel de registru, o poveste al acestui drum de 520 de km, traseu pe care l-a făcut timp de o lună.”

Ion Mărgineau este însuflețit în tot ce face de dragostea pe care o are pentru tot ce e românesc.

Anatol Petrencu, istoric: „Ceea ce a făcut domnul Ion Mărgineanu este ceva inedit noi numai avem așa cazuri ca să facă așa un drum și consacrat centenarului Unirii Basarabiei cu Patria mama. Ceea ce atrage atenția ne plăcut pentru scrie, la 1 noiembrie 2018, îi dați lui 80 de ani, îi bătrân dumnealui? Nu sunteți bătrân.”

„Mă reîntorceam la acest traseu la, aceste poze, ce ați mai scris, ce ați făcut. Așa un temerar ca dumneavoastră mai rar. În lumea noastră nu se mai găsesc oameni de felul ăsta, să se ambiționeze să facă acest gest.”

Ion Mărgineanu a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și unul dintre semnatarii Declarației de Independență.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
23 ianuarie, 12:17
40
2 507

Deputat BCS: Maia Sandu a dat jos masca unui lider echilibrat

23 ianuarie, 12:17
40
2 507

Deputatul BCS, Bogdan Țîrdea, a ieșit la atac după declarația șefei statului, Maia Sandu, precum că „războiul din 1992 de pe Nistru a fost o tentativă de a opri procesul de independență a Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică”, iar „Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova”.

Deputat BCS: Maia Sandu a dat jos masca unui lider echilibratColaj: știri.md

Acesta o acuză că „a dat jos masca unui lider echilibrat și că a luat calea rusofobiei”, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

„Mai simplu spus, Sandu a dat jos masca unui lider echilibrat care urmărește o politică externă echilibrată. Aceasta a luat calea rusofobiei, ciocnirilor cu Rusia, provocărilor și acuzațiilor ieftine și inadecvate împotriva Moscovei. La fel cum o făcea Plahotniuc. Anticipăm că va ajunge ca el. Sau ca și Saakashvili, în cel mai bun caz”, a comentat Țîrdea.

Declarația șefei statului a fost făcută într-un interviu pentru Pro TV.

„Războiul de pe Nistru a fost o tentativă de a opri procesul de obținere a procesului de independență a Republicii Moldova.

Este clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu.

După ce Moldova a primit statutul de membru al ONU, pe 2 martie 1992, președintele de atunci Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor separatiste care atacaseră anterior și continuau să atace posturi ale poliției loiale Chișinăului de pe malul estic al Nistrului. 

Rebelii, ajutați de trupele sovietice după 1991, și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată.

În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe pla­to­u­rile de la Coci­eri, Coș­nița și la Tighina

La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.

Raioanele de pe malul stâng al Nistrului rămân sub controlul administrației separatiste de la Tiraspol și până astăzi.

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a încetat să mai existe pe 26 decembrie 1991 prin declarația nr. 142-H a Sovietului Suprem al Republicilor Uniunii Sovietice. În ziua precedentă, 25 decembrie 1991, Președintele Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a demisionat, declarând funcția sa desființată.

Pe rând, toate republicile membre și-a declarat independența, Republica Moldova fiind printre ultimele în acest sens.

Țara noastră și-a declarat independența pe 27 august 1991.

Acesta o acuză că „a dat jos masca unui lider echilibrat și că a luat calea rusofobiei”, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

„Mai simplu spus, Sandu a dat jos masca unui lider echilibrat care urmărește o politică externă echilibrată. Aceasta a luat calea rusofobiei, ciocnirilor cu Rusia, provocărilor și acuzațiilor ieftine și inadecvate împotriva Moscovei. La fel cum o făcea Plahotniuc. Anticipăm că va ajunge ca el. Sau ca și Saakashvili, în cel mai bun caz”, a comentat Țîrdea.

Declarația șefei statului a fost făcută într-un interviu pentru Pro TV.

„Războiul de pe Nistru a fost o tentativă de a opri procesul de obținere a procesului de independență a Republicii Moldova.

Este clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu.

După ce Moldova a primit statutul de membru al ONU, pe 2 martie 1992, președintele de atunci Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor separatiste care atacaseră anterior și continuau să atace posturi ale poliției loiale Chișinăului de pe malul estic al Nistrului. 

Rebelii, ajutați de trupele sovietice după 1991, și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată.

În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe pla­to­u­rile de la Coci­eri, Coș­nița și la Tighina

La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.

Raioanele de pe malul stâng al Nistrului rămân sub controlul administrației separatiste de la Tiraspol și până astăzi.

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a încetat să mai existe pe 26 decembrie 1991 prin declarația nr. 142-H a Sovietului Suprem al Republicilor Uniunii Sovietice. În ziua precedentă, 25 decembrie 1991, Președintele Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a demisionat, declarând funcția sa desființată.

Pe rând, toate republicile membre și-a declarat independența, Republica Moldova fiind printre ultimele în acest sens.

Țara noastră și-a declarat independența pe 27 august 1991.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
22 ianuarie, 09:57
10
1 914

Stop-cadru: Jacot: Pot să intervin? Tauber: Nu, voi vorbiți la Parlament suficient

22 ianuarie, 09:57
10
1 914

Marina Tauber nu l-a lăsat să intervină cu un comentariu pe deputatul PAS Vitalie Jacot. „Voi vorbiți la Parlament suficient”, i-a răspuns Tauber și a continuat să se expună. Discuția a avut în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova.

Stop-cadru: Jacot: Pot să intervin? Tauber: Nu, voi vorbiți la Parlament suficientFoto: Captură video

Discuția a avut în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Jacot: Pot eu să fac o intervenție scurtă?

Tauber: Nu!

Jacot: Eu nu v-am întrerupt, lăsați-mă 30 de secunde să vorbesc...

Tauber: ...Nu, voi vorbiți la Parlament suficient.

Tot în cadrul acestei emisiuni, numele reprezentantei Partidului Șor a fost confundat de două ori de prezentator.

Pentru prima dată a fost numită Mariana Odnostalco, care a generat un schimb de replici acide între însuși purtătorul numelui și deputatul PAS. „Va fi încă o căsătorie fictivă”, a spus Jacota.

Iar următorul nume atribuit Marinei Tauber a fost Șor. „Doamna Șor”, i s-a adresat moderatorul emisiunii.

Discuția a avut în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Jacot: Pot eu să fac o intervenție scurtă?

Tauber: Nu!

Jacot: Eu nu v-am întrerupt, lăsați-mă 30 de secunde să vorbesc...

Tauber: ...Nu, voi vorbiți la Parlament suficient.

Tot în cadrul acestei emisiuni, numele reprezentantei Partidului Șor a fost confundat de două ori de prezentator.

Pentru prima dată a fost numită Mariana Odnostalco, care a generat un schimb de replici acide între însuși purtătorul numelui și deputatul PAS. „Va fi încă o căsătorie fictivă”, a spus Jacota.

Iar următorul nume atribuit Marinei Tauber a fost Șor. „Doamna Șor”, i s-a adresat moderatorul emisiunii.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
22 ianuarie, 08:04
6
578

Guvernul Germaniei pregătește majorarea salariului minim

22 ianuarie, 08:04
6
578

Guvernul Germaniei a elaborat un proiect de lege care prevede majorarea salariului minim la 12 euro pe oră, începând din octombrie, afirmă surse guvernamentale de la Berlin citate de postul ARD şi de site-ul Tagesschau.de.

Guvernul Germaniei pregătește majorarea salariului minimFoto: Profimedia

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Muncii, prevede majorarea salariului minim de la 10,45 euro pe oră, cât este în prezent, la 12 euro pe oră, începând de la 1 octombrie 2022, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Majorarea salariului minim a fost una dintre propunerile electorale formulate de Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), al cancelarului Olaf Scholz.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 20% dintre angajaţii germani primesc salariul minim pe economie. Doar în Polonia, Bulgaria şi ţările baltice, ponderea angajaţilor care încasează salariul minim este mai mare decât în Germania. 

Propunerea ar putea fi criticată de companii, care vor trebui să aloce fonduri suplimentare pentru salarizare de 1,63 miliarde de euro pe an.

Inflaţia a fost de 3,1% în Germania în anul 2021, acesta fiind cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii, conform Oficiului german pentru Statistică, iar majorările de preţuri generează, conform unui sondaj, riscuri financiare grave pentru categoriile defavorizate. 

Germania a atins cel mai înalt nivel al inflaţiei în decembrie 2021, 5,3%, dar media pe anul 2021 a fost de 3,1%, a comunicat miercuri Oficiul pentru Statistică, citat de publicaţia Die Zeit. Acesta este cel mai înalt nivel al inflaţiei de după anul 1993, când creşterea a fost de 4,5%, potrivit Mediafax.

Majorarea tarifelor la energie şi la alimente, în contextul crizei pandemiei, a reprezentat principalul factor de amplificare a inflaţiei în al doilea semestru al anului trecut. Tarifele la energie au fost majorate cu 10,4% în 2021.

Categoriile defavorizate sunt afectate grav de majorarea preţurilor produselor de consum şi serviciilor esenţiale. Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul YouGov citat de publicaţia Die Welt, 17% dintre cetăţenii germani care au venituri cumulate ale famiiilor sub 2.500 de euro pe lună fac faţă cu greu cheltuielilor curente, iar 44% dintre cetăţenii germani sunt "foarte neliniştiţi" de instabilitatea financiară. 

"Creşterea puternică a inflaţiei generează nelinişte pentru multe categorii de cetăţeni. Cheltuieile de consum, energia, carburanţii s-au scumpit, iar veniturile nu au ţinut pasul cu scumpirile. 

Scad şi rezervele financiare, întrucât conturile de economisire îşi pierd valoarea din cauza inflaţiei", atrage atenţia Marco Bargel, director în cadrul Postbank.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Muncii, prevede majorarea salariului minim de la 10,45 euro pe oră, cât este în prezent, la 12 euro pe oră, începând de la 1 octombrie 2022, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Majorarea salariului minim a fost una dintre propunerile electorale formulate de Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), al cancelarului Olaf Scholz.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 20% dintre angajaţii germani primesc salariul minim pe economie. Doar în Polonia, Bulgaria şi ţările baltice, ponderea angajaţilor care încasează salariul minim este mai mare decât în Germania. 

Propunerea ar putea fi criticată de companii, care vor trebui să aloce fonduri suplimentare pentru salarizare de 1,63 miliarde de euro pe an.

Inflaţia a fost de 3,1% în Germania în anul 2021, acesta fiind cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii, conform Oficiului german pentru Statistică, iar majorările de preţuri generează, conform unui sondaj, riscuri financiare grave pentru categoriile defavorizate. 

Germania a atins cel mai înalt nivel al inflaţiei în decembrie 2021, 5,3%, dar media pe anul 2021 a fost de 3,1%, a comunicat miercuri Oficiul pentru Statistică, citat de publicaţia Die Zeit. Acesta este cel mai înalt nivel al inflaţiei de după anul 1993, când creşterea a fost de 4,5%, potrivit Mediafax.

Majorarea tarifelor la energie şi la alimente, în contextul crizei pandemiei, a reprezentat principalul factor de amplificare a inflaţiei în al doilea semestru al anului trecut. Tarifele la energie au fost majorate cu 10,4% în 2021.

Categoriile defavorizate sunt afectate grav de majorarea preţurilor produselor de consum şi serviciilor esenţiale. Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul YouGov citat de publicaţia Die Welt, 17% dintre cetăţenii germani care au venituri cumulate ale famiiilor sub 2.500 de euro pe lună fac faţă cu greu cheltuielilor curente, iar 44% dintre cetăţenii germani sunt "foarte neliniştiţi" de instabilitatea financiară. 

"Creşterea puternică a inflaţiei generează nelinişte pentru multe categorii de cetăţeni. Cheltuieile de consum, energia, carburanţii s-au scumpit, iar veniturile nu au ţinut pasul cu scumpirile. 

Scad şi rezervele financiare, întrucât conturile de economisire îşi pierd valoarea din cauza inflaţiei", atrage atenţia Marco Bargel, director în cadrul Postbank.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
19 ianuarie, 16:54
9
1 717

Acuzații grave la adresa șefului STISC: E protejat de un deputat PAS

19 ianuarie, 16:54
9
1 717

Acuzații dure la adresa șefului instituției publice Servicii Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică, Gheorghe Pantaz, au fost lansate de un fost angajat care a activat acolo aproape nouă ani.

Acuzații grave la adresa șefului STISC: E protejat de un deputat PASColaj: știri.md

Bărbatul susține că a fost impus să scrie cerere de demisie, fiindcă a încercat să scoată la iveală schemele de corupție și fărădelegile din cadrul instituției, transmite Știri.md cu referire la Tv6.md.

Potrivit lui, Pantaz, care ar fi protejat de deputatul PAS Dumitru Alaiba, ar fi permis ștergerea din baza de date a unei amenzi privind încălcarea Codului rutier, iar licitațiile lansate de instituție ar fi trucate, deoarece practic toate ar fi câștigate de aceleași companii care aparțin angajaților. 

Noi l-am contactat pe funcționar, iar acesta ne-a răspuns la toate învinuirile aduse de fostul subaltern.

Peste nouă luni după ce ar fi fost impus să se concedieze de la instituția în care a lucrat în calitate de specialist IT, aproape nouă ani, Veaceslav Colesnic a decis să spargă tăcerea. 

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru TV6, acesta a lansat mai multe acuzații în adresa directorului instituției publice Servicii Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică, Gheorghe Pantaz. Bărbatul susține că în ultima perioadă a fost incomod fostului șef.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Vine persoana de la securitatea internă și îți spune că șeful ne-a spus nouă că trebuie să te „îndoiem”, să te „dezdoiem”, prostii de așa gen cum se practică. Și-a permis unele ilegalități, încălcări, abuzuri de putere pot fi. Am fost concediat pe articol. Un articol de genul că nu m-am prezentat la serviciu mai mult de două ore. Ceva de genu ăsta, niște prostii de genu. Odată ce am devenit martor la unele încălcări deja”.

Colesnic a mai dezvăluit că, acum doi ani, ar fi fost complicele și martorul unei ilegalități admise de Gheorghe Pantaz.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: Cum este sistemul de monitorizare a traficului rutier. Mi-a șters mie o amendă din baza de date. Am spus că am o amendă și unii din colegi au spus că adresează-te la Gheorghe, că el rezolvă și eu m-am adresat și Gheorghe a rezolvat”.

Acesta a lăsat să se înțeleagă că astfel de servicii nu erau oferite gratuit. Gheorghe Pantaz declară însă că afirmațiile lui Colesnic sunt absurde, având în vedere că sistemul informațional ”Controlul traficului” nu se află în gestiunea instituției, aceasta deținând doar funcții tehnice, fără drept de administrare. Intervențiile în sistemul informaţional nu pot fi făcute fără a lăsa urme și pot fi ușor verificate, a mai spus Pantaz, care l-a îndemnat pe fostul său subaltern să se plângă instituțiilor de drept, pentru investigații, dacă are dovezi.

Colesnic a vorbit și despre licitațiile lansate de instituție, care, spune el, ar fi trucate, iar principalii beneficiari ar fi persoane din anturajul lui Pantaz.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Sunt persoane în interiorul instituției care sunt angajați, dar au un SRL deschis și prestează servicii însăși instituției. Prețurile sunt exagerate pentru că alte companii ar propune prețuri mai mici. În toți acești ani practic aceleași companii participă și câștigă”.

Pantaz a negat și aceste acuzații. El ne-a declarat că nu există situații în care instituția să achiziționeze servicii de la companii, fondatorul cărora ar fi unul dintre angajați, iar dacă Colesnic știe ceva, l-a îndemnat repetat să se adreseze autorităților din domeniu. Totodată, Pantaz a menționat că membrii grupului de lucru, responsabili de achiziții, poartă răspundere individuală pentru confidențialitatea şi imparțialitatea activității lor și a subliniat că instituția pe care o conduce se află în strânsă colaborare cu organele de drept, pentru asigurarea legalității, inclusiv a procesului de procurare a bunurilor.

Colesnic este de părere însă că Pantaz nu a ajuns în atenția oamenilor legii, deoarece ar fi în relații apropiate cu deputatul PAS Dumitru Alaiba, informații respinse de ultimul.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Sunt într-un anume grad de rudenie cu părinții lui sau el însuși, cu domnul Alaiba. Posibil că această persoană îi oferă protectorat”.

DUMITRU ALAIBA, deputat PAS: – Mă cunosc cu dumnealui din perioada în care eu eram la Guvern. Eu eram la etajul 5, el era la etajul 4 în aceeași instituție. 

În ce relații sunteți cu dumnealui? – Doar cunoștințe, nici măcar nu aș putea spune că am lucrat împreună. Îl știu vizual, noi pe atunci lucram cu fostul director pe unele reforme, e-factura și așa mai departe. Îl știu pe el după nume și vizual. Nu e corect, e fals”.

Și Gheorghe Pantaz a spus că nu este rudă cu Alaiba și că nu a contactat cu el în scopuri de serviciu. De cealaltă parte, Colesnic mai afirmă că s-a adresat Serviciului de Informație și Securitate în speranța de a fi demascate fărădelegile din cadrul instituției, chiar dacă anterior reprezentanții SIS ar fi închis ochii la unele abateri, spune el.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Am fost la ei, și-au notat ceva, însă au dispărut. Câțiva ani în urmă, însuși SIS-ul a făcut un audit, să îi spunem așa, și nu era o concordanță între cifre din baza de date, dar până la urmă a fost totul mușamalizat”.

Colesnic l-a informat și pe fostul său șef despre sesizarea SIS-ului. Pantaz afirmă însă că nu a fost contactat de instituție. Responsabilii de la presă din cadrul Serviciului de Informații și Securitate au cerut să expediem un demers oficial, la care încă nu am primit răspuns. Veaceslav Colesnic își faci griji însă că, în cazul unor măsuri întârziate, în cazul STISC sau al lipsei acestora, ar putea fi afectate date de interes public.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Această instituție deține și alte informații strategice de stat, cum ar fi sistemul electoral. Sunt multe alte sisteme, practic toate sistemele informatice care sunt de stat sunt administrate la instituția dată”.

Instituția publică Servicii Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică asigură administrarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii IT a instituțiilor de stat și implementează politicile statului în domeniul securității cibernetice.

Bărbatul susține că a fost impus să scrie cerere de demisie, fiindcă a încercat să scoată la iveală schemele de corupție și fărădelegile din cadrul instituției, transmite Știri.md cu referire la Tv6.md.

Potrivit lui, Pantaz, care ar fi protejat de deputatul PAS Dumitru Alaiba, ar fi permis ștergerea din baza de date a unei amenzi privind încălcarea Codului rutier, iar licitațiile lansate de instituție ar fi trucate, deoarece practic toate ar fi câștigate de aceleași companii care aparțin angajaților. 

Noi l-am contactat pe funcționar, iar acesta ne-a răspuns la toate învinuirile aduse de fostul subaltern.

Peste nouă luni după ce ar fi fost impus să se concedieze de la instituția în care a lucrat în calitate de specialist IT, aproape nouă ani, Veaceslav Colesnic a decis să spargă tăcerea. 

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru TV6, acesta a lansat mai multe acuzații în adresa directorului instituției publice Servicii Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică, Gheorghe Pantaz. Bărbatul susține că în ultima perioadă a fost incomod fostului șef.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Vine persoana de la securitatea internă și îți spune că șeful ne-a spus nouă că trebuie să te „îndoiem”, să te „dezdoiem”, prostii de așa gen cum se practică. Și-a permis unele ilegalități, încălcări, abuzuri de putere pot fi. Am fost concediat pe articol. Un articol de genul că nu m-am prezentat la serviciu mai mult de două ore. Ceva de genu ăsta, niște prostii de genu. Odată ce am devenit martor la unele încălcări deja”.

Colesnic a mai dezvăluit că, acum doi ani, ar fi fost complicele și martorul unei ilegalități admise de Gheorghe Pantaz.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: Cum este sistemul de monitorizare a traficului rutier. Mi-a șters mie o amendă din baza de date. Am spus că am o amendă și unii din colegi au spus că adresează-te la Gheorghe, că el rezolvă și eu m-am adresat și Gheorghe a rezolvat”.

Acesta a lăsat să se înțeleagă că astfel de servicii nu erau oferite gratuit. Gheorghe Pantaz declară însă că afirmațiile lui Colesnic sunt absurde, având în vedere că sistemul informațional ”Controlul traficului” nu se află în gestiunea instituției, aceasta deținând doar funcții tehnice, fără drept de administrare. Intervențiile în sistemul informaţional nu pot fi făcute fără a lăsa urme și pot fi ușor verificate, a mai spus Pantaz, care l-a îndemnat pe fostul său subaltern să se plângă instituțiilor de drept, pentru investigații, dacă are dovezi.

Colesnic a vorbit și despre licitațiile lansate de instituție, care, spune el, ar fi trucate, iar principalii beneficiari ar fi persoane din anturajul lui Pantaz.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Sunt persoane în interiorul instituției care sunt angajați, dar au un SRL deschis și prestează servicii însăși instituției. Prețurile sunt exagerate pentru că alte companii ar propune prețuri mai mici. În toți acești ani practic aceleași companii participă și câștigă”.

Pantaz a negat și aceste acuzații. El ne-a declarat că nu există situații în care instituția să achiziționeze servicii de la companii, fondatorul cărora ar fi unul dintre angajați, iar dacă Colesnic știe ceva, l-a îndemnat repetat să se adreseze autorităților din domeniu. Totodată, Pantaz a menționat că membrii grupului de lucru, responsabili de achiziții, poartă răspundere individuală pentru confidențialitatea şi imparțialitatea activității lor și a subliniat că instituția pe care o conduce se află în strânsă colaborare cu organele de drept, pentru asigurarea legalității, inclusiv a procesului de procurare a bunurilor.

Colesnic este de părere însă că Pantaz nu a ajuns în atenția oamenilor legii, deoarece ar fi în relații apropiate cu deputatul PAS Dumitru Alaiba, informații respinse de ultimul.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Sunt într-un anume grad de rudenie cu părinții lui sau el însuși, cu domnul Alaiba. Posibil că această persoană îi oferă protectorat”.

DUMITRU ALAIBA, deputat PAS: – Mă cunosc cu dumnealui din perioada în care eu eram la Guvern. Eu eram la etajul 5, el era la etajul 4 în aceeași instituție. 

În ce relații sunteți cu dumnealui? – Doar cunoștințe, nici măcar nu aș putea spune că am lucrat împreună. Îl știu vizual, noi pe atunci lucram cu fostul director pe unele reforme, e-factura și așa mai departe. Îl știu pe el după nume și vizual. Nu e corect, e fals”.

Și Gheorghe Pantaz a spus că nu este rudă cu Alaiba și că nu a contactat cu el în scopuri de serviciu. De cealaltă parte, Colesnic mai afirmă că s-a adresat Serviciului de Informație și Securitate în speranța de a fi demascate fărădelegile din cadrul instituției, chiar dacă anterior reprezentanții SIS ar fi închis ochii la unele abateri, spune el.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Am fost la ei, și-au notat ceva, însă au dispărut. Câțiva ani în urmă, însuși SIS-ul a făcut un audit, să îi spunem așa, și nu era o concordanță între cifre din baza de date, dar până la urmă a fost totul mușamalizat”.

Colesnic l-a informat și pe fostul său șef despre sesizarea SIS-ului. Pantaz afirmă însă că nu a fost contactat de instituție. Responsabilii de la presă din cadrul Serviciului de Informații și Securitate au cerut să expediem un demers oficial, la care încă nu am primit răspuns. Veaceslav Colesnic își faci griji însă că, în cazul unor măsuri întârziate, în cazul STISC sau al lipsei acestora, ar putea fi afectate date de interes public.

VEACESLAV COLESNIC, fost angajat al ÎS STISC: „Această instituție deține și alte informații strategice de stat, cum ar fi sistemul electoral. Sunt multe alte sisteme, practic toate sistemele informatice care sunt de stat sunt administrate la instituția dată”.

Instituția publică Servicii Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică asigură administrarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii IT a instituțiilor de stat și implementează politicile statului în domeniul securității cibernetice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
19 ianuarie, 12:14
3
266

Dumitru Alaiba, la prima ședință din 2022: Sperăm să fie un an cât mai intens

19 ianuarie, 12:14
3
266

Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului s-a întrunit, astăzi, în prima ședință din acest an.

Dumitru Alaiba, la prima ședință din 2022: Sperăm să fie un an cât mai intensFoto: parlament.md

”Sperăm să fie un an cât mai intens, energic și productiv și să decidem lucruri bune pentru țară”, a declarat președintele comisiei, Dumitru Alaiba, în debutul ședinței, transmite Știri.md.

Printre primele proiecte examinate de membrii comisiei a fost cel cu privire la ratificarea Acordului de modificare și de reformulare a unui contract de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții.

Proiectul prevede majorarea împrumutului contractat în scopul procurării locomotivelor și reabilitării infrastructurii feroviare din Republica Moldova și extinderea termenului de rambursare a acestuia.

Comisia a aprobat raportul la proiect și va înainta documentul pentru votare în lectura a doua, în cadrul ședinței plenare a Legislativului.

De asemenea, membrii comisiei au avizat pozitiv proiectele de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice.

Tot astăzi, Comisia economie, buget și finanțe a aprobat Planul audierilor pentru sesiunea primăvară-vară a anului 2022. Comisia și-a propus audierea rapoartelor de activitate în anul 2021 a mai multor instituții, inclusiv Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar și Consiliul Concurenței. Este planificată și audierea Raportului anual al Guvernului privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul bugetar 2021, precum și Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2019.

Audierile autorităților independente pe platforma comisiilor parlamentare permanente se încadrează în funcția de control parlamentar.

”Sperăm să fie un an cât mai intens, energic și productiv și să decidem lucruri bune pentru țară”, a declarat președintele comisiei, Dumitru Alaiba, în debutul ședinței, transmite Știri.md.

Printre primele proiecte examinate de membrii comisiei a fost cel cu privire la ratificarea Acordului de modificare și de reformulare a unui contract de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții.

Proiectul prevede majorarea împrumutului contractat în scopul procurării locomotivelor și reabilitării infrastructurii feroviare din Republica Moldova și extinderea termenului de rambursare a acestuia.

Comisia a aprobat raportul la proiect și va înainta documentul pentru votare în lectura a doua, în cadrul ședinței plenare a Legislativului.

De asemenea, membrii comisiei au avizat pozitiv proiectele de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice.

Tot astăzi, Comisia economie, buget și finanțe a aprobat Planul audierilor pentru sesiunea primăvară-vară a anului 2022. Comisia și-a propus audierea rapoartelor de activitate în anul 2021 a mai multor instituții, inclusiv Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar și Consiliul Concurenței. Este planificată și audierea Raportului anual al Guvernului privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul bugetar 2021, precum și Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2019.

Audierile autorităților independente pe platforma comisiilor parlamentare permanente se încadrează în funcția de control parlamentar.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
19 ianuarie, 08:41
2
874

Alaiba anunță cine sunt candidații la conducerea CNPF susținuți de PAS

19 ianuarie, 08:41
2
874

Deputatul Dumitru Alaiba anunță că fracțiunea PAS din Parlament a susținut candidatura lui Adrian Gheorghiță la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și și-a reconfirmat susținerea pentru Cornelia Cozlovschi pentru funcția de președinte.

Alaiba anunță cine sunt candidații la conducerea CNPF susținuți de PASFoto: știri.md

"Despre dna Cozlovschi v-am mai zis. O profesionistă desăvârșită cu o viață de experiență", a scris Alaiba pe Facebook, transmite Știri.md.

"Adrian Gheorghiță este licențiat în științe economice, facultatea finanțe și bănci, după care a făcut Masteratul cu specializarea în finanțe corporative și asigurări. La moment este director adjunct al American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham) - Camera de Comerț Americană din Moldova, unde a lucrat în ultimii 10 ani.

În această perioadă a reprezentat sectorul financiar bancar și nebancar în fața instituțiilor statului. Știe sectorul de-a fir-a-păr și a demonstrat-o și în fața deputaților.

În zilele următoare vom finaliza procedurile prin comisiile economie și juridică, după care candidații vor merge în ședința plenară pentru aprobare. Trebuie să dăm instituției încă doi membri.

Sunt conștient că timpul rezonabil de identificare a candidaților a cam expirat. Am ținut să avem un board integru, profesionist și cu adevărat independent, astfel încât noi, cei care îi votăm, să putem dormi liniștit că acolo nu se întâmplă prostii și nu se acoperă scheme.

CNPF a fost nefuncțională din septembrie, de când au fost revocați cei cinci membri vechi ai Comisiei. În acest timp ne-am concentrat bine pe identificarea candidaților cu adevărat buni, ca să permitem instituției să se dezvolte cinci ani înainte. Și am încercat din răsputeri să nu permitem urgenței să ne dicteze acțiunile.

Au fost multe surprize în această perioadă, lucruri care ne-au tot întors la pasul zero, dar am tins să nu ne lăsăm conduși de urgențe. Numim oameni pe cinci ani de zile, responsabili de un sector strategic pentru economie.

Sper foarte mult să nu mai avem nicio surpriză și sper să avem un CNPF funcțional în zilele următoare", a mai scris Alaiba.

"Despre dna Cozlovschi v-am mai zis. O profesionistă desăvârșită cu o viață de experiență", a scris Alaiba pe Facebook, transmite Știri.md.

"Adrian Gheorghiță este licențiat în științe economice, facultatea finanțe și bănci, după care a făcut Masteratul cu specializarea în finanțe corporative și asigurări. La moment este director adjunct al American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham) - Camera de Comerț Americană din Moldova, unde a lucrat în ultimii 10 ani.

În această perioadă a reprezentat sectorul financiar bancar și nebancar în fața instituțiilor statului. Știe sectorul de-a fir-a-păr și a demonstrat-o și în fața deputaților.

În zilele următoare vom finaliza procedurile prin comisiile economie și juridică, după care candidații vor merge în ședința plenară pentru aprobare. Trebuie să dăm instituției încă doi membri.

Sunt conștient că timpul rezonabil de identificare a candidaților a cam expirat. Am ținut să avem un board integru, profesionist și cu adevărat independent, astfel încât noi, cei care îi votăm, să putem dormi liniștit că acolo nu se întâmplă prostii și nu se acoperă scheme.

CNPF a fost nefuncțională din septembrie, de când au fost revocați cei cinci membri vechi ai Comisiei. În acest timp ne-am concentrat bine pe identificarea candidaților cu adevărat buni, ca să permitem instituției să se dezvolte cinci ani înainte. Și am încercat din răsputeri să nu permitem urgenței să ne dicteze acțiunile.

Au fost multe surprize în această perioadă, lucruri care ne-au tot întors la pasul zero, dar am tins să nu ne lăsăm conduși de urgențe. Numim oameni pe cinci ani de zile, responsabili de un sector strategic pentru economie.

Sper foarte mult să nu mai avem nicio surpriză și sper să avem un CNPF funcțional în zilele următoare", a mai scris Alaiba.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
17 ianuarie, 17:07
13
867

Alaiba, către Partidul Șor: Să întoarcă miliardul. Ajunge de compensații

17 ianuarie, 17:07
13
867

Deputatul fracțiunii PAS Dumitru Alaiba a reacționat în mod ironic după ce Fracțiunea Partidului „Șor” a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în contextul crizei gazului și al scumpirilor.

Alaiba, către Partidul Șor: Să întoarcă miliardul. Ajunge de compensațiiColaj: știri.md

Despre aceasta a scris Dumitru Alaiba pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md.

„Văleu! Cei din Partidul Șor și-au amintit de grijile oamenilor. Propun soluții de depășire a crizei. 

Să întoarcă miliardul furat 7 ani în urmă. Ne-ar ajunge de compensații pentru creșterea tarifelor, iar de restul banilor am instala suficiente fotovoltaice ca să nu mai avem nevoie să importăm electricitate. Chiar și după asta, ne-ar mai rămâne jumate din bani. 

Noi am mai trecut prin crize, dar mai toate au fost „de import”. Fie embargouri, fie crize regionale sau mondiale, din urma cărora am avut de suferit. Furtul miliardului a cauzat prima și unica criză economică internă. Am pierdut cel puțin doi ani prielnici pentru creștere. Din cauza hoților miliardului. 

Să întoarcă ce au furat, după care să vină cu alte propuneri”, a conchis Alaiba.

Despre aceasta a scris Dumitru Alaiba pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md.

„Văleu! Cei din Partidul Șor și-au amintit de grijile oamenilor. Propun soluții de depășire a crizei. 

Să întoarcă miliardul furat 7 ani în urmă. Ne-ar ajunge de compensații pentru creșterea tarifelor, iar de restul banilor am instala suficiente fotovoltaice ca să nu mai avem nevoie să importăm electricitate. Chiar și după asta, ne-ar mai rămâne jumate din bani. 

Noi am mai trecut prin crize, dar mai toate au fost „de import”. Fie embargouri, fie crize regionale sau mondiale, din urma cărora am avut de suferit. Furtul miliardului a cauzat prima și unica criză economică internă. Am pierdut cel puțin doi ani prielnici pentru creștere. Din cauza hoților miliardului. 

Să întoarcă ce au furat, după care să vină cu alte propuneri”, a conchis Alaiba.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
17 ianuarie, 06:58
16
2 013

Alaiba către Botnari: Nici Plaha nu te poate proteja. Răsplata vine

17 ianuarie, 06:58
16
2 013

Pe când INTERPOL îl caută, iar PCCOCS deja i-au adus învinuiri lui Constantin Botnari, unii deputați deja îl așteaptă să revină în țară.

Alaiba către Botnari: Nici Plaha nu te poate proteja. Răsplata vineFoto: știri.md

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a scris pe pagina sa de Facebook că abia așteaptă să vadă toți fugarii veniți înapoi în R. Moldova, transmite Știri.md.

”Trei ani distanță. S-a schimbat ceva foarte tare în privirea lui Botnari. E greu să trăiești trei ani ca om de rând, în frică, știind că Plaha nu te poate proteja. Nimeni nu te poate proteja. E greu să trăiești știind bine ce ai făcut, câte vieți ai distrus, câte crime ai coordonat, să trăiești trei ani cu sentimentul că s-ar putea să trebuiască să răspunzi pentru cel puțin o parte din cele comise. 

Abia aștept să văd ce a rămas din cândva fiorosul Plahotniuc, de care se temea o țară. 

Răsplata vine. Mai greu decât mi-aș dori, dar vine. V-am spus-o când încă erați la guvernare. Când încă toți se temeau de voi. V-am spus-o în primele mele două luni de mandat de deputat: 

Nu scăpați nici unul!”, a scris acesta.

Citește și: Botnari, alias Borsetka: Sunt cu familia în UK. Din presă am aflat că sunt cercetat și căutat

Citește și: Mandat de arest preventiv pe numele lui Botnari: De ce este învinuit

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a scris pe pagina sa de Facebook că abia așteaptă să vadă toți fugarii veniți înapoi în R. Moldova, transmite Știri.md.

”Trei ani distanță. S-a schimbat ceva foarte tare în privirea lui Botnari. E greu să trăiești trei ani ca om de rând, în frică, știind că Plaha nu te poate proteja. Nimeni nu te poate proteja. E greu să trăiești știind bine ce ai făcut, câte vieți ai distrus, câte crime ai coordonat, să trăiești trei ani cu sentimentul că s-ar putea să trebuiască să răspunzi pentru cel puțin o parte din cele comise. 

Abia aștept să văd ce a rămas din cândva fiorosul Plahotniuc, de care se temea o țară. 

Răsplata vine. Mai greu decât mi-aș dori, dar vine. V-am spus-o când încă erați la guvernare. Când încă toți se temeau de voi. V-am spus-o în primele mele două luni de mandat de deputat: 

Nu scăpați nici unul!”, a scris acesta.

Citește și: Botnari, alias Borsetka: Sunt cu familia în UK. Din presă am aflat că sunt cercetat și căutat

Citește și: Mandat de arest preventiv pe numele lui Botnari: De ce este învinuit

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
16 ianuarie, 13:57
36
4 270

Schimb de replici între Chicu și Alaiba: Băiețele, lasă-te de porcării

16 ianuarie, 13:57
36
4 270

Comentariul ministrului Justiției referitor la publicarea facturilor la gaz de funcționari publici a stârnit un schimb de replici aprinse între fostul premier Chicu, care l-a criticat, și deputatul PAS Dumitru Alaiba.

Schimb de replici între Chicu și Alaiba: Băiețele, lasă-te de porcăriiColaj: știri.md

„Băiețele, pari cel mai „jmecher” din gașcă. Lasă-te de porcării”, i-a răspuns Chicu, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

„Da matale ai fost vreodată la protest? A.. da, ai fost, scuze. Iunie 2019, pe scena cu Plahotniuc”, a scris într-un comentariu Alaiba.

„Alaiba, băiețele. Tu pari cel mai jmecher din toată gașca de analfabeți. Cred că înțelegi bine cum o veți termina. Fii băiat deștept, lasă-te de porcării, băiete”, i-a răspuns Chicu.

Analistul politici Dionis Cenușă a criticat declarațiile ministrului Justiție, Sergiu Litvinenco, referitor la funționarii de stat care își publică facturile. Acesta susține că Litvinenco „trebuie să-și retragă dreclarațiile și să-și ceară scuze publice”.

Fostul prim-ministru, Ion Chicu susține că „zeci de mii de moldoveni rabdă povara facturilor insuportabile, în speranța oarbă că un potlogar va face reforma justiției”. Acesta susține că Litvinenco sperie lumea cu „represalii”.

„Băiețele, pari cel mai „jmecher” din gașcă. Lasă-te de porcării”, i-a răspuns Chicu, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

„Da matale ai fost vreodată la protest? A.. da, ai fost, scuze. Iunie 2019, pe scena cu Plahotniuc”, a scris într-un comentariu Alaiba.

„Alaiba, băiețele. Tu pari cel mai jmecher din toată gașca de analfabeți. Cred că înțelegi bine cum o veți termina. Fii băiat deștept, lasă-te de porcării, băiete”, i-a răspuns Chicu.

Analistul politici Dionis Cenușă a criticat declarațiile ministrului Justiție, Sergiu Litvinenco, referitor la funționarii de stat care își publică facturile. Acesta susține că Litvinenco „trebuie să-și retragă dreclarațiile și să-și ceară scuze publice”.

Fostul prim-ministru, Ion Chicu susține că „zeci de mii de moldoveni rabdă povara facturilor insuportabile, în speranța oarbă că un potlogar va face reforma justiției”. Acesta susține că Litvinenco sperie lumea cu „represalii”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...