Aderarea la UE: Ce puncte vulnerabile a găsit CE în progresul Moldovei

Politologul Laurențiu Pleșca a explicat pașii care trebuie urmați pentru a avansa în procesul de aderare la UE și pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere până la sfârșitul acestui an. El a atenționat că progresele din parcursul european depind și de stabilitatea politică internă, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Laurențiu Pleșca susține că Republica Moldova se apropie tot mai mult de etapa negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, iar sprijinul instituțiilor europene devine tot mai vizibil. Votul asupra unei noi rezoluții privind R. Moldova „reprezintă încă un moment favorabil pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru că validează pașii realizați până acum”. 

„Ne îndreptăm din ce în ce mai mult spre negocierea efectivă a capitolelor de aderare. Următorii pași sunt deschiderea clusterelor – unele ar putea fi lansate chiar în una sau două ședințe dedicate.”

În opinia sa, deschiderea negocierilor depinde și de stabilitatea politică internă.

„Totul este legat și de alegerile parlamentare din toamnă. Având un guvern care va continua reforma și va avea încrederea partenerilor europeni, procesul de integrare europeană va continua într-un ritm mai alert”, a precizat el.

Raportul Comisiei Europene este unul pozitiv, dar punctele vulnerabile sunt întârzierile în reformarea sistemului judiciar și în numirea procurorului general – o funcție-cheie în eforturile pentru reforma justiției.

„Raportul în mare este unul pozitiv, laudă eforturile făcute până acum de Republica Moldova. Însă, două chestiuni care sunt la categoria critici, și cred că este punctul vulnerabil al Republicii Moldova chiar și în comparație cu alte state candidate - progresul în lupta împotriva corupției și reforma justiției. Se atrage atenția asupra mai multor întârzieri în reformarea sistemului judiciar. Vedem acum că există probleme și cu funcția de procuror general, în ultimul raport al Comisiei Europene a fost menționată în mod expres această funcție importantă”, a explicat Pleșca.

Și statutul minorităților este menționat printre punctele problematice.

„Este nevoie de un dialog mai profund și de politici mai incluzive, în conformitate cu standardele europene. Uniunea Europeană stă foarte bine la capitolul protecția minorităților, iar R. Moldova trebuie să recupereze acest decalaj. Uniunea Europeană acordă o atenție deosebită acestor aspecte”, a adăugat expertul.

Totuși, politologul a reamintit că, dacă lucrurile decurg în același ritm, „Republica Moldova ar putea semna Acordul de Aderare până în anul 2028, iar procesul de ratificare în parlamentele naționale ale statelor membre ar putea dura până în 2030”.

În contextul unui viitor summit Republica Moldova – Uniunea Europeană, analistul subliniază că semnalele sunt încurajatoare: „Există o deschidere tot mai mare pentru Republica Moldova din partea UE, iar Parlamentul European are rolul de a accelera aceste procese”.

Precizăm că, pe 17 iunie, comisara pentru Extindere Marta Kos a prezentat în plenul Parlamentului European raportul pentru Republica Moldova pe anii 2023-2024. Executivul de la Bruxelles a expediat statelor membre trei rapoarte de monitorizare pentru primele trei clustere, iar Consiliul are acum în mână toate cărțile pentru a ajunge la o decizie privind clusterul valorilor fundamentale. Obiectivul ambițios este deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova până la sfârșitul acestui an.

Eurodeputații au aprobat raportul pe 18 iunie cu 456 de voturi pentru, 118 împotrivă și 51 de abțineri, salutând „angajamentul exemplar al Republicii Moldova de a înregistra progrese în direcția aderării la UE”.