8 ianuarie, 09:42
0
1 038

Azamat Musagaliev, despre protestele din Kazahstan: O tragedie

8 ianuarie, 09:42
0
1 038

Renumitul umorist și actor Azamat Musagaliev, de origine kazahă, a venit cu o reacție după ce în țara sa natală au izbucnit protestele.

Azamat Musagaliev, despre protestele din Kazahstan: O tragedie

Artistul a scris pe pagina sa de Instagram un mesaj în acest sens, transmite Știri.md.

”În ultimele zile, urmăresc cu disperare ceea ce se întâmplă în Kazahstan. Până acum, nimeni nu poate explica ce se întâmplă, însă un lucru este clar – aceasta este o tragedie. O tragedie pentru toți cei care au cumva legătură cu Kazahstanul.

Distrugeri, incendii, jafuri, dar cel mai rău lucru sunt victimele. Nu vreau să evaluez ce se întâmplă. Vreau ca asta să se termine cât mai curând posibil.

Sunt kazah, dar n-am locuit niciodată în Kazahstan, dar acum înțeleg că Kazahstanul a fost mereu alături de mine.

Kazahstan, sunt cu tine!!!”, a scris Musagaliev.

Artistul a scris pe pagina sa de Instagram un mesaj în acest sens, transmite Știri.md.

”În ultimele zile, urmăresc cu disperare ceea ce se întâmplă în Kazahstan. Până acum, nimeni nu poate explica ce se întâmplă, însă un lucru este clar – aceasta este o tragedie. O tragedie pentru toți cei care au cumva legătură cu Kazahstanul.

Distrugeri, incendii, jafuri, dar cel mai rău lucru sunt victimele. Nu vreau să evaluez ce se întâmplă. Vreau ca asta să se termine cât mai curând posibil.

Sunt kazah, dar n-am locuit niciodată în Kazahstan, dar acum înțeleg că Kazahstanul a fost mereu alături de mine.

Kazahstan, sunt cu tine!!!”, a scris Musagaliev.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

18 ianuarie, 06:48
29
2 924

Andrei Năstase: Vom fi o opoziție responsabilă. Nu excludem protestele

18 ianuarie, 06:48
29
2 924

Președintele fondator al Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, a venit cu un nou val de critici la adresa guvernării PAS.

Andrei Năstase: Vom fi o opoziție responsabilă. Nu excludem protesteleFoto: știri.md

Liderul formațiunii s-a arătat nemulțumit de felul cum puterea gestionează criza energetică din Republica Moldova, dar și criza socială generată de majorarea prețului de achiziție a gazului. Andrei Năstase recomandă autorităților să examineze posibilitatea unui control riguros al prețurilor, în special, al celor de primă necesitate, după exemplul mai multor state din regiune. Năstase spune că formațiunea va fi una critică la adresa guvernării, dar în același timp va oferi soluții pe timp de criză, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Andrei Năstase s-a arătat nemulțumit de felul în care PAS, formațiune ce a obținut un credit enorm de încredere din partea cetățenilor, gestionează crizele energetică, sanitară, economică și socială cu care se confruntă Republica Moldova. Andrei Năstase spune că formațiunea sa este un opozant al puterii care vine și cu soluții, nu doar cu critici.

„Am ales să fim o opoziție constructivă, una cât se poate de tăioasă. Dar vedem în ultima perioadă tot felul de formatori de opinie care încearcă să pună Platforma DA în aceeași oală cu PSRM, PCRM, Partidul Șor, formațiuni care doar critică, pentru că acesta este rolul opoziției. Noi vom fi în opoziție, atât timp cât cetățeanul ne-a trimis în opoziție, dar vom fi o opoziție cât se poate de rațională, responsabilă, înțelegem foarte bine și contextul regional în care ne aflăm. E adevărat, din arsenalul nostru nu vor lipsi protestele”, a spus Andrei Năstase, în cadrul emisiunii „Prime Time” de la PrimeTV.

Năstase spune că formațiunea sa are experiența protestelor antiguvernamentale și dă de înțeles că în condițiile în care lucrurile în țară nu se vor îmbunătăți, oamenii și-ar putea căuta dreptatea, din nou, în stradă.

„Anterior, nevoia i-a scos pe oameni în stradă, vă amintiți câtă corupție era în 2015-2016? Acum poate că avem mai puțină hoție, să vedem, dacă nu se vorbește despre ea la televizor nu înseamnă că n-o avem. Avem mai puțină corupție? Mă îndoiesc. Tot acolo este. Guvernarea să se gândească la oameni. Să le rezolve problema veniturilor, problema prețurilor, să facă astfel încât oamenii să-și poată plăti facturile. Platforma DA este partidul care orice protest ar fi organizat, a fost un protest de pe urma căruia au avut de câștigat oamenii și n-au avut un caracter distructiv, așa cum s-a întâmplat la 7 aprilie”, a mai spus Andrei Năstase.

Anterior, Platforma DA a anunțat crearea unui Consiliu consultativ care să ofere expertiză temeinică actualei guvernări. Reprezentanții formațiunii spun că au început deja discuțiile cu experți din țară și din străinătate pe domeniul energetic și pe cel al agriculturii pentru a oferi puterii soluții la problemele cu care se confruntă Republica Moldova.

Liderul formațiunii s-a arătat nemulțumit de felul cum puterea gestionează criza energetică din Republica Moldova, dar și criza socială generată de majorarea prețului de achiziție a gazului. Andrei Năstase recomandă autorităților să examineze posibilitatea unui control riguros al prețurilor, în special, al celor de primă necesitate, după exemplul mai multor state din regiune. Năstase spune că formațiunea va fi una critică la adresa guvernării, dar în același timp va oferi soluții pe timp de criză, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Andrei Năstase s-a arătat nemulțumit de felul în care PAS, formațiune ce a obținut un credit enorm de încredere din partea cetățenilor, gestionează crizele energetică, sanitară, economică și socială cu care se confruntă Republica Moldova. Andrei Năstase spune că formațiunea sa este un opozant al puterii care vine și cu soluții, nu doar cu critici.

„Am ales să fim o opoziție constructivă, una cât se poate de tăioasă. Dar vedem în ultima perioadă tot felul de formatori de opinie care încearcă să pună Platforma DA în aceeași oală cu PSRM, PCRM, Partidul Șor, formațiuni care doar critică, pentru că acesta este rolul opoziției. Noi vom fi în opoziție, atât timp cât cetățeanul ne-a trimis în opoziție, dar vom fi o opoziție cât se poate de rațională, responsabilă, înțelegem foarte bine și contextul regional în care ne aflăm. E adevărat, din arsenalul nostru nu vor lipsi protestele”, a spus Andrei Năstase, în cadrul emisiunii „Prime Time” de la PrimeTV.

Năstase spune că formațiunea sa are experiența protestelor antiguvernamentale și dă de înțeles că în condițiile în care lucrurile în țară nu se vor îmbunătăți, oamenii și-ar putea căuta dreptatea, din nou, în stradă.

„Anterior, nevoia i-a scos pe oameni în stradă, vă amintiți câtă corupție era în 2015-2016? Acum poate că avem mai puțină hoție, să vedem, dacă nu se vorbește despre ea la televizor nu înseamnă că n-o avem. Avem mai puțină corupție? Mă îndoiesc. Tot acolo este. Guvernarea să se gândească la oameni. Să le rezolve problema veniturilor, problema prețurilor, să facă astfel încât oamenii să-și poată plăti facturile. Platforma DA este partidul care orice protest ar fi organizat, a fost un protest de pe urma căruia au avut de câștigat oamenii și n-au avut un caracter distructiv, așa cum s-a întâmplat la 7 aprilie”, a mai spus Andrei Năstase.

Anterior, Platforma DA a anunțat crearea unui Consiliu consultativ care să ofere expertiză temeinică actualei guvernări. Reprezentanții formațiunii spun că au început deja discuțiile cu experți din țară și din străinătate pe domeniul energetic și pe cel al agriculturii pentru a oferi puterii soluții la problemele cu care se confruntă Republica Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
17 ianuarie, 12:40
9
728

Avocații, indignați de amendamentul Stamate: Vom organiza proteste

17 ianuarie, 12:40
9
728

Consiliul Uniunii Avocaților se convoacă astăzi în ședință extraordinară pentru a decide organizarea unei acțiuni de protest în data de 20 ianuarie.

Avocații, indignați de amendamentul Stamate: Vom organiza protesteFoto: Deschide.md

Apărătorii sunt indignați de propunerea președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, care ar permite arestarea și percheziționarea avocaților fără acordul prealabil al CUA, transmite Știri.md cu referire la Deschide.md.

Contactată de reporterul Deschide.MD, fostul președinte al Uniunii Avocaților, Nina Lozan, a declarat că amendamentul propus de Stamate ar reprezenta „o încercare de subordonare a actorilor la procesul de înfăptuire a justiției”.

„În concepția acestor amendamente, orice procuror sau ofițer de urmărire penală cărui nu i-ar plăcea de un anumit avocat, poate să-i pornească un dosar penal și să-l înlăture din proces. Noi așa vedem lucrurile”, a spus avocata.

Nina Lozan a amintit că garantarea independenței avocaților prin neadmiterea percheziționării și arestării acestora fără un acord prealabil din partea CUA a fost introdusă în aprilie 2021, însă până la moment nu a fost aplicată.

„Încă nu a existat un caz când Consiliul Uniunii Avocaților a fost nevoit să accepte sau să respingă vreun demers al procurorului privind pornirea urmăririi penale în privința unui avocat. Respectiv, până la moment nu avem fapte concrete care ar argumenta necesitatea excluderii acestei garanții”, menționează ea.

La fel, avocatul precizează că amendamentul propus de Stamate nu a fost discutat sau coordonat cu Uniunea Avocaților: „Am aflat despre acest amendament de pe pagina web a Parlamentului”.

„Poate, era nevoie să facă publică această propunere, să o discutăm, să ne întrebe și pe noi sau pe experții Comisiei de la Veneția”, a spus Lozan.

În acest sens, Consiliul Uniunii Avocaților a decis să se convoace astăzi în ședință extraordinară pentru a examina subiectul privind organizarea unei acțiuni de protest în data de 20 ianuarie.

Amintim că Olesea Stamate a înregistrat un amendament la proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la avocatură care ar permite reținerea, arestarea și percheziționarea avocaților chiar și fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

Apărătorii sunt indignați de propunerea președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, care ar permite arestarea și percheziționarea avocaților fără acordul prealabil al CUA, transmite Știri.md cu referire la Deschide.md.

Contactată de reporterul Deschide.MD, fostul președinte al Uniunii Avocaților, Nina Lozan, a declarat că amendamentul propus de Stamate ar reprezenta „o încercare de subordonare a actorilor la procesul de înfăptuire a justiției”.

„În concepția acestor amendamente, orice procuror sau ofițer de urmărire penală cărui nu i-ar plăcea de un anumit avocat, poate să-i pornească un dosar penal și să-l înlăture din proces. Noi așa vedem lucrurile”, a spus avocata.

Nina Lozan a amintit că garantarea independenței avocaților prin neadmiterea percheziționării și arestării acestora fără un acord prealabil din partea CUA a fost introdusă în aprilie 2021, însă până la moment nu a fost aplicată.

„Încă nu a existat un caz când Consiliul Uniunii Avocaților a fost nevoit să accepte sau să respingă vreun demers al procurorului privind pornirea urmăririi penale în privința unui avocat. Respectiv, până la moment nu avem fapte concrete care ar argumenta necesitatea excluderii acestei garanții”, menționează ea.

La fel, avocatul precizează că amendamentul propus de Stamate nu a fost discutat sau coordonat cu Uniunea Avocaților: „Am aflat despre acest amendament de pe pagina web a Parlamentului”.

„Poate, era nevoie să facă publică această propunere, să o discutăm, să ne întrebe și pe noi sau pe experții Comisiei de la Veneția”, a spus Lozan.

În acest sens, Consiliul Uniunii Avocaților a decis să se convoace astăzi în ședință extraordinară pentru a examina subiectul privind organizarea unei acțiuni de protest în data de 20 ianuarie.

Amintim că Olesea Stamate a înregistrat un amendament la proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la avocatură care ar permite reținerea, arestarea și percheziționarea avocaților chiar și fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 15:57
24
5 671

Costiuc: Am rămas om liber și în izolator. Întrebați-l pe Morari pentru cine lucrează

14 ianuarie, 15:57
24
5 671

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, activistul Vasile Costiuc, susține că pe 11 ianuarie a primit oferte de a participa la destabilizări în masă, iar pe 12 ianuarie a fost luat de acasă.

Costiuc: Am rămas om liber și în izolator. Întrebați-l pe Morari pentru cine lucrează

Dacă va primi 30 de zile de arest, Costiuc promite că va dezvălui cine stă în spatele acestui dosar, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

"În izolator am primit oferte să trec de partea unor puteri obscure pentru a destabiliza, pentru a forma un alt Guvern, eu am refuzat. Am rămas om liber și în izolator. Întrebați-l pe Morari pentru cine lucrează", a declarat Costiuc.

Știri.md reamintește că Vasile Costiuc a fost reținut pentru 72 de ore, în dimineața zilei de 12 ianuarie.

Cu o zi mai devreme, acesta a ieșit într-un live în fața Președinției cu acuzații la adresa PAS-ului.

Potrivit Procuraturii, liderul Democrația Acasă este implicat în dosarul terenurilor gestionate de către Primăria orașului Durlești.

Citește și: Cine este Veaceslav Nedelea, al doilea reținut după Vasile Costiuc.

Dacă va primi 30 de zile de arest, Costiuc promite că va dezvălui cine stă în spatele acestui dosar, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

"În izolator am primit oferte să trec de partea unor puteri obscure pentru a destabiliza, pentru a forma un alt Guvern, eu am refuzat. Am rămas om liber și în izolator. Întrebați-l pe Morari pentru cine lucrează", a declarat Costiuc.

Știri.md reamintește că Vasile Costiuc a fost reținut pentru 72 de ore, în dimineața zilei de 12 ianuarie.

Cu o zi mai devreme, acesta a ieșit într-un live în fața Președinției cu acuzații la adresa PAS-ului.

Potrivit Procuraturii, liderul Democrația Acasă este implicat în dosarul terenurilor gestionate de către Primăria orașului Durlești.

Citește și: Cine este Veaceslav Nedelea, al doilea reținut după Vasile Costiuc.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 07:17
4
1 469

Țăranu, despre criza din Kazahstan: Moldova, să-și regândească strategia

14 ianuarie, 07:17
4
1 469

”Maniera în care este dezamorsată criza internă din Kazahstan, cu aplicarea forței militare din exterior, este un avertisment dur la adresa suveranității altor state din arealul postsovietic...”

Țăranu, despre criza din Kazahstan: Moldova, să-și regândească strategiaFoto: reuters.com

Despre aceasta scrie comentatorul politic Anatol Țăranu, transmite Știri.md cu referire la IPN.

În primele zile ale anului nou, Kazahstanul, fostă republică sovietică și cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală, tot așa cum și unul din cei mai mari producători mondiali de uraniu, s-a confruntat cu revolte care au pornit de la manifestații de protest în urma scumpirii gazelor lichefiate si care au căpătat revendicări politice cu pretenții de revoluție. Însă foarte rapid protestul stradal a degenerat în manifestări anarhice, clădiri oficiale incendiate si ciocniri violente intre forțele de securitate si participanții la aceste manifestări. În timpul ciocnirilor stradale între protestatari și forțele de ordine zeci de persoane au murit, iar clădiri publice au fost jefuite și incendiate, în special la Almatî, cel mai mare oraș și centru economic din Kazahstan, în cele mai grave violențe pe care le-a cunoscut fosta republică sovietică în cei 30 de ani de independentă.

„Micul NATO” descinde în Kazahstan

În încercarea de a potoli furia străzii, președintele kazah, Kasîm Tokaev, a apelat la ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care mai este numită pretențios, „micul NATO”, fiind dominată de Federația Rusă. Cum era de așteptat, OTSC imediat a răspuns afirmativ la apelul liderului kazah și alături de un contingent militar mai mult simbolic armean, belorus și tadjic (Kârgâstanul s-a eschivat de a trimite trupe în cadrul acestei operațiuni), Rusia a trimis în Kazahstan peste 70 de avioane militare cu trupe si echipamente, după ce anterior avioanele rusești au transferat în Kazahstan contingentul Forțelor Armate ale Republicii Belarus și militarii din Armenia.

Este interesant, că în sincronizare cu deplasarea trupelor militare ruse în Kazahstan în spațiul public din Rusia a reapărut vehicularea ideii „unirii” cu pământurile străvechi. Astfel, unii deputați ruși au început propaganda pe rețelele de socializare numind Asia Centrală „pământ rusesc” și propunând ideea unui referendum pentru cetățenii kazahi pentru a stabili, dacă doresc să devină parte a Federației Ruse. Alarmat de un asemenea scenariu destabilizator, secretarul de stat american avertiza conducerea kazahă, la o conferința de presa la Washington, în următorii termeni: „O lecție din istoria recenta este ca odată ce rușii sunt pe teritoriul vostru, uneori este foarte greu sa-i faci sa plece”. Ca răspuns, MAE-ul rusesc s-a dezlănțuit într-o declarație la adresa americanilor, acuzându-i la rândul lor pe americani de intervenții militare în diverse țări ale lumii.

În aparență și în realitate

Printre fostele republici sovietice Kazahstanul apărea, până la ultimele evenimente, ca o oază de dezvoltare dinamică și stabilă în zonă. Kazahstanul, cu o populație de 19 milioane de locuitori, este de departe cea mai bogată țară din Asia Centrală, cu un PIB pe cap de locuitor de 27.000 USD și peste 35 miliarde USD în rezerve, la acest capitol fiind depășită în CSI doar de Rusia. Cu toate acestea, populația este săracă, cu un salariu mediu de 570 de dolari pe lună, dar majoritatea câștigă considerabil mai puțin decât atât. Componența etnică a țării reprezintă un mozaic din diferite grupuri etnice, inclusiv o componentă rusă foarte numeroasă. În regiunea de nord Kostanay, etnicii ruși constituie jumătate din populație. În alte regiuni, în special în Est, există mai puțini etnici kazahi decât etnici ruși. Teritoriile nordice au, de asemenea, legături istorice cu Rusia, deoarece orașe precum Ust Kamenogorsk, Pavlodar, Uralsk și altele au fost fondate de ruși ca avanposturi militare și făceau parte din Rusia țaristă.

Componență etnică modificată forțat

Compoziția etnică a Kazahstanului a suferit schimbări majore și datorită valurilor de deportări staliniste când această republică a devenit stația de destinație pentru deportările forțate ale polonezilor din Ucraina și Belorusia de Apus (1936), coreenilor din Orientul Îndepărtat (1937), germanilor din Povolgie (1941), grecilor din Krasnodar (1941), kabardinilor și balcarilor (1943), cecenilor și ingușilor (1944) din Caucazul de Nord, tătarilor din Crimeea (1944). Campania de desțelenire din anii 1950 a adus în Kazahstan peste un milion de oameni de pe tot întinsul Uniunii Sovietice.

Acest mozaic etnic complicat s-a suprapus pe tribalismul societății kazahe tradiționale. Încă din Evul Mediu, majoritatea băștinașilor din Kazahstanul modern aparțin uneia din cele trei mari triburi, numite juze, ceea ce în traducere înseamnă „hoardă”. Până în ziua de azi este un lucru obișnuit pentru kazahi să se întrebe reciproc din ce juz fac parte atunci când se întâlnesc. Printre altele, Nursultan Nazarbaev, provine din Juz-ul Mare, pe când actualul președinte, Kasîm Tokaev, vine din Juz-ul Mic.

Privatizare sălbatică, pe clanuri

Cum a arătat timpul, divizarea după clanuri etnice a jucat un rol important în perioada campaniei de privatizare din Kazahstanul postsovietic, când s-a constituit pătura oligarhică a societății, devenită peste noapte proprietara marilor bogății naturale, industriale și financiare ale statului. Iar în fostul spațiu sovietic capitalul oligarhic nu avea cum să se constituie fără o legătură indisolubilă cu politicul, ultimul a fost garantul că marea privatizare s-a înfăptuit în favoarea grupurilor restrânse de interese. În așa fel, în Kazahstan s-au format câteva grupuri oligarhice, cu caracteristici tribaliste pronunțate, clanul Nazarbaev ocupând între ele poziții dominante. Este suficient de menționat că clanului Nazarbaev din Juz-ul Mare aparținea majoritatea figurilor centrale din organele de forță și din economia statului, cum, de exemplu, generalul Samat Abiș Satâbaldî din serviciul de securitate a statului sau miliardarul în dolari, Kairat Satâbaldî.

În decembrie 1986, la începuturile politicii de Perestroika, în capitala Kazahstanului a avut loc o revoltă împotriva Moscovei, care neinspirat l-a desemnat pe post de conducător al republicii pe un etnic rus, înlocuitorul kazahului Kunaev. Revolta a fost înăbușită în sânge de sovietici, lăsând o cicatrice profundă în memoria băștinașilor. În 2011, la întreprinderile petroliere și la minele de uraniu din peninsula Mangîșlac s-a produs o altă revoltă de proporții a muncitorilor nemulțumiți de condițiile și de retribuția nesatisfăcătoare a muncii, care și ea a fost reprimată cu cruzime de autorități.

Observatorii au avut ce observa

Cu toate acestea, Kazahstanul, condus cu o mână de fier de către Nursultan Nazarbaev, devenit președinte în 1989, în permanență a dat impresia unui stat stabil, unul din pilonii CSI și un emițător constant de retorică pro-rusă în relația interstatală. Însă observatorilor atenți ai evoluțiilor din această țară asiatică nu le scăpa din vedere politica identitară, promovată de regimul Nazarbaev, care era centrată pe evidențierea componentei turanice a societății kazahe, reliefată pe fundalul istoriei asupririi coloniale a populației băștinașe de către Rusia țaristă și sovietică. Nazarbaev a trezit și o supărare neafișată a Moscovei prin politica de atragere a investițiilor străine, în primul rând, pentru a dezvolta rezervele de petrol, care, la aproximativ 30 de miliarde de barili, sunt printre cele mai mari dintre toate fostele republici sovietice, având o deschidere largă inclusiv pentru SUA și Turcia, dar mai ales pentru China, marele rival al Rusiei. Introducerea în Kazahstan a alfabetului latin, strâmtorarea spațiului de funcționare a limbii ruse în folosul limbii kazahe și mai mult au tensionat atmosfera relațiilor cu Moscova, chiar dacă la suprafață era păstrată idila unei plenitudini perfecte.

În 2019 Nursultan Nazarbaev a întreprins o operațiune de transfer pașnic al puterii către Kasîm-Jomart Tokaev, pe atunci spicher al parlamentului kazah, ales drept succesor mai mult formal al liderul istoric Nurzultan Nazarbaev, în vârstă atunci de 81 de ani, după unele date suferind de cancer, dar care în cadrul acestui transfer de putere și-a păstrat influenta politică reală în stat. Însă această rocadă politică la vârful piramidei puterii în Kazahstan a provocat ispita unei reformatări a zonelor de influență între clanurile oligarhice, cu conexiuni directe la demnitățile politice. Reieșind din potențialul economic al Kazahstanului, miza reală al acestei reformatări se cifrează la zeci de miliarde de dolari. În aceste condiții, războiul între clanurile oligarhice din Kazahstan pentru reîmpărțirea zonelor de influență, devenea iminent. A fost nevoie doar de un pretext pentru declanșarea ostilităților la scară largă.

Proteste populare deturnate în interesul...

În primele zile ale anului nou, pe fondul furiei populare după o creștere a prețurilor gazului lichefiat, în Kazahstan izbucnește o mișcare protestatară, care repede degenerează în violențe stradale. La prima etapă a protestelor se înregistrează o pasivitate stranie, pasibilă de complicitate cu elementele cele mai violente ale protestului, a forțelor de ordine și a organelor de securitate. În aceste condiții, președintele Tokaev dispune folosirea armelor de foc împotriva protestatarilor, acuzând amestecul teroriștilor din afară. Într-o apariție televizată el a precizat că la atacurile asupra instituțiilor guvernamentale din Almatî au participat 20 de mii de „bandiți”, care au fost pregătiți într-o singură bază și care au primit sprijin extern, fără a nominaliza vreun stat care ar fi fost implicat în această pregătire. Însă deja peste câteva zile, după stabilizarea situației, președintele Tokaev a șters aceste afirmații din postarea sa de pe rețelele de socializare.

În timpul protestelor s-a făcut puternic auzită în stradă inculparea lui Nazarbaev. Pe rețelele sociale au apărut înregistrări ale momentului în care manifestanții dărâmau statuia fostului președinte Nursultan Nazarbayev, cel care a continuat să dețină puterea din umbră, în calitate de șef a Consiliului de Securitate. În urma „dorinței” protestatarelor, de a fi înlăturat Nazarbaev, Tokaev s-a grăbit să-l demită pe Samat Abish, nepotul lui Nazarbaev, din funcția de prim-adjunct al șefului Serviciului de Securitate Națională, un succesor al K.G.B. Iar ulterior și pe Nazarbaev din funcția de șef al Consiliului de Securitate. Autoritățile din Kazahstan l-au reținut pe Karim Massimov, fostul șef al Comitetului pentru Securitate Națională al țării, un apropiat al fostului președinte, Nursultan Nazarbaev. El a fost prim-ministru de două ori și s-a aflat și în fruntea administrației prezidențiale la momentul în care Nazarbaev se afla în fruntea statului, iar ulterior a condus Comitetul pentru Securitate Națională. La scurt timp de la începutul protestelor, Tokaev a demis și guvernul, în așa fel pecetluind sfârșitul influenții politice determinante a lui Nazarbaev și a clanului său. Presa a informat despre plecarea lui Nazarbaev, însoțit de fiicele sale, din Kazahstan.

La sfârșitul săptămânii trecute, președintele Kazahstanului, Kasîm Tokaev, a anunțat că „ordinea constituțională a fost restabilită” și a mulțumit forțele militare ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) pentru aportul la stabilizarea situației. Faza acută a crizei din Kazahstan s-a epuizat prin victoria politică a președintelui Kasîm Tokaev, obținută prin intervenția militară a Rusiei, susținută mai mult simbolic de aliații din OTSC. Rusia a scăpat astfel de influența lui Nazarbaev, care a avut o poziție mai degrabă de partea Occidentului, de exemplu, în privința ocupării Crimeii în 2014.

Când și cum pleacă oaspeții, dacă pleacă...

Deci, criza din Kazahstan a fost calificată de către președintele acestei țări drept o tentativă de lovitură de stat, iar reprimarea ei s-a soldat cu zeci de morți, sute de râniți și arestarea a aproximativ 10.000 de persoane. Recent președintele Tokaev a anunțat necesitatea retragerii contingentului OTSC în termen nu mai mult de zece zile. Însă ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, s-a grăbit să concretizeze că retragerea va avea loc după ce situația va fi "total stabilizată" și "prin decizia" autorităților kazahe. Începe să se realizeze profeția secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, care săptămâna trecută avertiza că odată ce rușii sunt în casă, este foarte greu câteodată să îi faci să plece?

Consecințele de la suprafață

La moment este complicat de a înțelege perfect toate nuanțele crizei încă în desfășurare din Kazahstan, cu atât mai mult de a prevedea toate consecințele ei. Însă deja la această etapă a crizei sunt posibile anumite concluzii. Mișcarea protestatară din Kazahstan a izbucnit pe fundalul nemulțumirii oamenilor de mărirea exorbitantă a prețurilor la gazul lichefiat. Dar energia protestatară repede a fost deturnată în interesele grupărilor oligarhice cu scopul reformatării zonelor de influență între clanurile oligarhice, ținta principală constituind deturnarea de pe pozițiile cheie în stat a clanului Nazarbaev. În mare acest obiectiv a fost atins.

Deocamdată rămân anumite zone albe de cunoaștere a rolului factorului extern în izbucnirea și desfășurarea crizei din Kazahstan. La moment este evident rolul Rusiei care și-a consolidat influența geopolitică în această țară din Asia Centrală, cu perspectiva diminuării influenței Turciei, SUA și chiar a Chinei. Participarea OTSC în evenimentele din Kazahstan a demonstrat adevărata menire a acestui organism politico-militar internațional, dominat de Moscova, și care își atribuie rolul de jandarm al spațiului postsovietic și promotor al intereselor geopolitice ale Federației Ruse. Odată în plus se confirmă și abordarea de către Moscova a hotarelor spațiului postsovietic, care se formalizează prin apartenența fostelor republici sovietice în organizații interstatale dominate de Federația Rusă, cum ar fi CSI, Uniunea Eurasiatică, OTSC.

Avertisment dur pentru Moldova

Maniera în care este dezamorsată criza internă din Kazahstan, cu aplicarea forței militare din exterior, este un avertisment dur la adresa suveranității altor state din arealul postsovietic. Acest avertisment devine și mai vibrant în consonanță cu declarația din vara anului trecut a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care sublinia: „Până la urmă, ce înseamnă prăbușirea Uniunii Sovietice? Înseamnă prăbușirea Rusiei istorice sub numele de Uniunea Sovietică”. În lumina acestei declarații, criza din Kazahstan, privită la pachet cu criza geopolitică din jurul Ucrainei, începe să ia conturul unei adevărate perspective de refacere a „Rusiei istorice” și devine una de actualitate deosebită. În această perspectivă de redimensionare a fostei Uniuni Sovietice, Republica Moldova este pusă în fața unei necesități vitale de a regândi strategic participarea sa la procesele integraționiste din spațiul postsovietic. Amânarea soluționării acestei probleme începe să afecteze grav siguranță națională a statului moldovenesc.

Despre aceasta scrie comentatorul politic Anatol Țăranu, transmite Știri.md cu referire la IPN.

În primele zile ale anului nou, Kazahstanul, fostă republică sovietică și cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală, tot așa cum și unul din cei mai mari producători mondiali de uraniu, s-a confruntat cu revolte care au pornit de la manifestații de protest în urma scumpirii gazelor lichefiate si care au căpătat revendicări politice cu pretenții de revoluție. Însă foarte rapid protestul stradal a degenerat în manifestări anarhice, clădiri oficiale incendiate si ciocniri violente intre forțele de securitate si participanții la aceste manifestări. În timpul ciocnirilor stradale între protestatari și forțele de ordine zeci de persoane au murit, iar clădiri publice au fost jefuite și incendiate, în special la Almatî, cel mai mare oraș și centru economic din Kazahstan, în cele mai grave violențe pe care le-a cunoscut fosta republică sovietică în cei 30 de ani de independentă.

„Micul NATO” descinde în Kazahstan

În încercarea de a potoli furia străzii, președintele kazah, Kasîm Tokaev, a apelat la ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care mai este numită pretențios, „micul NATO”, fiind dominată de Federația Rusă. Cum era de așteptat, OTSC imediat a răspuns afirmativ la apelul liderului kazah și alături de un contingent militar mai mult simbolic armean, belorus și tadjic (Kârgâstanul s-a eschivat de a trimite trupe în cadrul acestei operațiuni), Rusia a trimis în Kazahstan peste 70 de avioane militare cu trupe si echipamente, după ce anterior avioanele rusești au transferat în Kazahstan contingentul Forțelor Armate ale Republicii Belarus și militarii din Armenia.

Este interesant, că în sincronizare cu deplasarea trupelor militare ruse în Kazahstan în spațiul public din Rusia a reapărut vehicularea ideii „unirii” cu pământurile străvechi. Astfel, unii deputați ruși au început propaganda pe rețelele de socializare numind Asia Centrală „pământ rusesc” și propunând ideea unui referendum pentru cetățenii kazahi pentru a stabili, dacă doresc să devină parte a Federației Ruse. Alarmat de un asemenea scenariu destabilizator, secretarul de stat american avertiza conducerea kazahă, la o conferința de presa la Washington, în următorii termeni: „O lecție din istoria recenta este ca odată ce rușii sunt pe teritoriul vostru, uneori este foarte greu sa-i faci sa plece”. Ca răspuns, MAE-ul rusesc s-a dezlănțuit într-o declarație la adresa americanilor, acuzându-i la rândul lor pe americani de intervenții militare în diverse țări ale lumii.

În aparență și în realitate

Printre fostele republici sovietice Kazahstanul apărea, până la ultimele evenimente, ca o oază de dezvoltare dinamică și stabilă în zonă. Kazahstanul, cu o populație de 19 milioane de locuitori, este de departe cea mai bogată țară din Asia Centrală, cu un PIB pe cap de locuitor de 27.000 USD și peste 35 miliarde USD în rezerve, la acest capitol fiind depășită în CSI doar de Rusia. Cu toate acestea, populația este săracă, cu un salariu mediu de 570 de dolari pe lună, dar majoritatea câștigă considerabil mai puțin decât atât. Componența etnică a țării reprezintă un mozaic din diferite grupuri etnice, inclusiv o componentă rusă foarte numeroasă. În regiunea de nord Kostanay, etnicii ruși constituie jumătate din populație. În alte regiuni, în special în Est, există mai puțini etnici kazahi decât etnici ruși. Teritoriile nordice au, de asemenea, legături istorice cu Rusia, deoarece orașe precum Ust Kamenogorsk, Pavlodar, Uralsk și altele au fost fondate de ruși ca avanposturi militare și făceau parte din Rusia țaristă.

Componență etnică modificată forțat

Compoziția etnică a Kazahstanului a suferit schimbări majore și datorită valurilor de deportări staliniste când această republică a devenit stația de destinație pentru deportările forțate ale polonezilor din Ucraina și Belorusia de Apus (1936), coreenilor din Orientul Îndepărtat (1937), germanilor din Povolgie (1941), grecilor din Krasnodar (1941), kabardinilor și balcarilor (1943), cecenilor și ingușilor (1944) din Caucazul de Nord, tătarilor din Crimeea (1944). Campania de desțelenire din anii 1950 a adus în Kazahstan peste un milion de oameni de pe tot întinsul Uniunii Sovietice.

Acest mozaic etnic complicat s-a suprapus pe tribalismul societății kazahe tradiționale. Încă din Evul Mediu, majoritatea băștinașilor din Kazahstanul modern aparțin uneia din cele trei mari triburi, numite juze, ceea ce în traducere înseamnă „hoardă”. Până în ziua de azi este un lucru obișnuit pentru kazahi să se întrebe reciproc din ce juz fac parte atunci când se întâlnesc. Printre altele, Nursultan Nazarbaev, provine din Juz-ul Mare, pe când actualul președinte, Kasîm Tokaev, vine din Juz-ul Mic.

Privatizare sălbatică, pe clanuri

Cum a arătat timpul, divizarea după clanuri etnice a jucat un rol important în perioada campaniei de privatizare din Kazahstanul postsovietic, când s-a constituit pătura oligarhică a societății, devenită peste noapte proprietara marilor bogății naturale, industriale și financiare ale statului. Iar în fostul spațiu sovietic capitalul oligarhic nu avea cum să se constituie fără o legătură indisolubilă cu politicul, ultimul a fost garantul că marea privatizare s-a înfăptuit în favoarea grupurilor restrânse de interese. În așa fel, în Kazahstan s-au format câteva grupuri oligarhice, cu caracteristici tribaliste pronunțate, clanul Nazarbaev ocupând între ele poziții dominante. Este suficient de menționat că clanului Nazarbaev din Juz-ul Mare aparținea majoritatea figurilor centrale din organele de forță și din economia statului, cum, de exemplu, generalul Samat Abiș Satâbaldî din serviciul de securitate a statului sau miliardarul în dolari, Kairat Satâbaldî.

În decembrie 1986, la începuturile politicii de Perestroika, în capitala Kazahstanului a avut loc o revoltă împotriva Moscovei, care neinspirat l-a desemnat pe post de conducător al republicii pe un etnic rus, înlocuitorul kazahului Kunaev. Revolta a fost înăbușită în sânge de sovietici, lăsând o cicatrice profundă în memoria băștinașilor. În 2011, la întreprinderile petroliere și la minele de uraniu din peninsula Mangîșlac s-a produs o altă revoltă de proporții a muncitorilor nemulțumiți de condițiile și de retribuția nesatisfăcătoare a muncii, care și ea a fost reprimată cu cruzime de autorități.

Observatorii au avut ce observa

Cu toate acestea, Kazahstanul, condus cu o mână de fier de către Nursultan Nazarbaev, devenit președinte în 1989, în permanență a dat impresia unui stat stabil, unul din pilonii CSI și un emițător constant de retorică pro-rusă în relația interstatală. Însă observatorilor atenți ai evoluțiilor din această țară asiatică nu le scăpa din vedere politica identitară, promovată de regimul Nazarbaev, care era centrată pe evidențierea componentei turanice a societății kazahe, reliefată pe fundalul istoriei asupririi coloniale a populației băștinașe de către Rusia țaristă și sovietică. Nazarbaev a trezit și o supărare neafișată a Moscovei prin politica de atragere a investițiilor străine, în primul rând, pentru a dezvolta rezervele de petrol, care, la aproximativ 30 de miliarde de barili, sunt printre cele mai mari dintre toate fostele republici sovietice, având o deschidere largă inclusiv pentru SUA și Turcia, dar mai ales pentru China, marele rival al Rusiei. Introducerea în Kazahstan a alfabetului latin, strâmtorarea spațiului de funcționare a limbii ruse în folosul limbii kazahe și mai mult au tensionat atmosfera relațiilor cu Moscova, chiar dacă la suprafață era păstrată idila unei plenitudini perfecte.

În 2019 Nursultan Nazarbaev a întreprins o operațiune de transfer pașnic al puterii către Kasîm-Jomart Tokaev, pe atunci spicher al parlamentului kazah, ales drept succesor mai mult formal al liderul istoric Nurzultan Nazarbaev, în vârstă atunci de 81 de ani, după unele date suferind de cancer, dar care în cadrul acestui transfer de putere și-a păstrat influenta politică reală în stat. Însă această rocadă politică la vârful piramidei puterii în Kazahstan a provocat ispita unei reformatări a zonelor de influență între clanurile oligarhice, cu conexiuni directe la demnitățile politice. Reieșind din potențialul economic al Kazahstanului, miza reală al acestei reformatări se cifrează la zeci de miliarde de dolari. În aceste condiții, războiul între clanurile oligarhice din Kazahstan pentru reîmpărțirea zonelor de influență, devenea iminent. A fost nevoie doar de un pretext pentru declanșarea ostilităților la scară largă.

Proteste populare deturnate în interesul...

În primele zile ale anului nou, pe fondul furiei populare după o creștere a prețurilor gazului lichefiat, în Kazahstan izbucnește o mișcare protestatară, care repede degenerează în violențe stradale. La prima etapă a protestelor se înregistrează o pasivitate stranie, pasibilă de complicitate cu elementele cele mai violente ale protestului, a forțelor de ordine și a organelor de securitate. În aceste condiții, președintele Tokaev dispune folosirea armelor de foc împotriva protestatarilor, acuzând amestecul teroriștilor din afară. Într-o apariție televizată el a precizat că la atacurile asupra instituțiilor guvernamentale din Almatî au participat 20 de mii de „bandiți”, care au fost pregătiți într-o singură bază și care au primit sprijin extern, fără a nominaliza vreun stat care ar fi fost implicat în această pregătire. Însă deja peste câteva zile, după stabilizarea situației, președintele Tokaev a șters aceste afirmații din postarea sa de pe rețelele de socializare.

În timpul protestelor s-a făcut puternic auzită în stradă inculparea lui Nazarbaev. Pe rețelele sociale au apărut înregistrări ale momentului în care manifestanții dărâmau statuia fostului președinte Nursultan Nazarbayev, cel care a continuat să dețină puterea din umbră, în calitate de șef a Consiliului de Securitate. În urma „dorinței” protestatarelor, de a fi înlăturat Nazarbaev, Tokaev s-a grăbit să-l demită pe Samat Abish, nepotul lui Nazarbaev, din funcția de prim-adjunct al șefului Serviciului de Securitate Națională, un succesor al K.G.B. Iar ulterior și pe Nazarbaev din funcția de șef al Consiliului de Securitate. Autoritățile din Kazahstan l-au reținut pe Karim Massimov, fostul șef al Comitetului pentru Securitate Națională al țării, un apropiat al fostului președinte, Nursultan Nazarbaev. El a fost prim-ministru de două ori și s-a aflat și în fruntea administrației prezidențiale la momentul în care Nazarbaev se afla în fruntea statului, iar ulterior a condus Comitetul pentru Securitate Națională. La scurt timp de la începutul protestelor, Tokaev a demis și guvernul, în așa fel pecetluind sfârșitul influenții politice determinante a lui Nazarbaev și a clanului său. Presa a informat despre plecarea lui Nazarbaev, însoțit de fiicele sale, din Kazahstan.

La sfârșitul săptămânii trecute, președintele Kazahstanului, Kasîm Tokaev, a anunțat că „ordinea constituțională a fost restabilită” și a mulțumit forțele militare ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) pentru aportul la stabilizarea situației. Faza acută a crizei din Kazahstan s-a epuizat prin victoria politică a președintelui Kasîm Tokaev, obținută prin intervenția militară a Rusiei, susținută mai mult simbolic de aliații din OTSC. Rusia a scăpat astfel de influența lui Nazarbaev, care a avut o poziție mai degrabă de partea Occidentului, de exemplu, în privința ocupării Crimeii în 2014.

Când și cum pleacă oaspeții, dacă pleacă...

Deci, criza din Kazahstan a fost calificată de către președintele acestei țări drept o tentativă de lovitură de stat, iar reprimarea ei s-a soldat cu zeci de morți, sute de râniți și arestarea a aproximativ 10.000 de persoane. Recent președintele Tokaev a anunțat necesitatea retragerii contingentului OTSC în termen nu mai mult de zece zile. Însă ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, s-a grăbit să concretizeze că retragerea va avea loc după ce situația va fi "total stabilizată" și "prin decizia" autorităților kazahe. Începe să se realizeze profeția secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, care săptămâna trecută avertiza că odată ce rușii sunt în casă, este foarte greu câteodată să îi faci să plece?

Consecințele de la suprafață

La moment este complicat de a înțelege perfect toate nuanțele crizei încă în desfășurare din Kazahstan, cu atât mai mult de a prevedea toate consecințele ei. Însă deja la această etapă a crizei sunt posibile anumite concluzii. Mișcarea protestatară din Kazahstan a izbucnit pe fundalul nemulțumirii oamenilor de mărirea exorbitantă a prețurilor la gazul lichefiat. Dar energia protestatară repede a fost deturnată în interesele grupărilor oligarhice cu scopul reformatării zonelor de influență între clanurile oligarhice, ținta principală constituind deturnarea de pe pozițiile cheie în stat a clanului Nazarbaev. În mare acest obiectiv a fost atins.

Deocamdată rămân anumite zone albe de cunoaștere a rolului factorului extern în izbucnirea și desfășurarea crizei din Kazahstan. La moment este evident rolul Rusiei care și-a consolidat influența geopolitică în această țară din Asia Centrală, cu perspectiva diminuării influenței Turciei, SUA și chiar a Chinei. Participarea OTSC în evenimentele din Kazahstan a demonstrat adevărata menire a acestui organism politico-militar internațional, dominat de Moscova, și care își atribuie rolul de jandarm al spațiului postsovietic și promotor al intereselor geopolitice ale Federației Ruse. Odată în plus se confirmă și abordarea de către Moscova a hotarelor spațiului postsovietic, care se formalizează prin apartenența fostelor republici sovietice în organizații interstatale dominate de Federația Rusă, cum ar fi CSI, Uniunea Eurasiatică, OTSC.

Avertisment dur pentru Moldova

Maniera în care este dezamorsată criza internă din Kazahstan, cu aplicarea forței militare din exterior, este un avertisment dur la adresa suveranității altor state din arealul postsovietic. Acest avertisment devine și mai vibrant în consonanță cu declarația din vara anului trecut a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care sublinia: „Până la urmă, ce înseamnă prăbușirea Uniunii Sovietice? Înseamnă prăbușirea Rusiei istorice sub numele de Uniunea Sovietică”. În lumina acestei declarații, criza din Kazahstan, privită la pachet cu criza geopolitică din jurul Ucrainei, începe să ia conturul unei adevărate perspective de refacere a „Rusiei istorice” și devine una de actualitate deosebită. În această perspectivă de redimensionare a fostei Uniuni Sovietice, Republica Moldova este pusă în fața unei necesități vitale de a regândi strategic participarea sa la procesele integraționiste din spațiul postsovietic. Amânarea soluționării acestei probleme începe să afecteze grav siguranță națională a statului moldovenesc.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 18:35
9
584

Gligor: Calitatea guvernării trebuie îmbunătățită, dar nu prin proteste

13 ianuarie, 18:35
9
584

Preşedintele Partidului schimbării (PS), Ştefan Gligor, consideră că în Moldova este necesar să se depună eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii guvernării ţării, dar nu prin acţiuni de protest.

Gligor: Calitatea guvernării trebuie îmbunătățită, dar nu prin protesteFoto: știri.md

Potrivit Infotag, el a făcut declaraţia într-o emisiune la JurnalTV, transmite Știri.md.

Politicianul a remarcat că unele forţe politice încearcă să destabilizeze situaţia din ţară. În opinia sa, aceste acţiuni sunt coordonate cu anumite forţe din exterior, inclusiv cu oligarhii fugari ascunşi la Londra (Veaceslav Platon - "I.").

"Acum, opinia publică este pregătită activ. "Congresul civic" ne-a invitat deja să participăm la acţiunea de protest împotriva "gazomor-ului".

Tentative ale Congresului civic, Partidului socialiştilor, Ion Ceban şi formaţiunea sa politică, Ion Chicu, care călătoreşte la Moscova şi încearcă să obţină sprijin - toate aceste proiecte politice sunt coordonate", a spus Gligor.

El a subliniat că "toate acestea trebuie oprite".

"Vreau să precizez că faptul că criticăm autorităţile pentru ceea ce s-ar fi putut face mai bine decât se face nu înseamnă că suntem în favoarea haosului şi a destabilizării. Ne dorim un guvern mai puternic şi mai eficient, care să aducă stabilitate şi prosperitate cetăţenilor noştri.

Nu există o modalitate mai bună de a face acest lucru decât transparenţa, eficienţa şi profesionalismul. Este necesar să lămurim problema "crizei gazelor", să explicăm oamenilor într-un limbaj simplu ce se întâmplă de fapt, să anticipăm riscurile. 

Partidul PAS ar trebui să înceapă o analiză complexă şi să încerce să înţeleagă că oamenii care critică nu sunt duşmani şi nu vor răul", a subliniat politicianul.

Potrivit Infotag, el a făcut declaraţia într-o emisiune la JurnalTV, transmite Știri.md.

Politicianul a remarcat că unele forţe politice încearcă să destabilizeze situaţia din ţară. În opinia sa, aceste acţiuni sunt coordonate cu anumite forţe din exterior, inclusiv cu oligarhii fugari ascunşi la Londra (Veaceslav Platon - "I.").

"Acum, opinia publică este pregătită activ. "Congresul civic" ne-a invitat deja să participăm la acţiunea de protest împotriva "gazomor-ului".

Tentative ale Congresului civic, Partidului socialiştilor, Ion Ceban şi formaţiunea sa politică, Ion Chicu, care călătoreşte la Moscova şi încearcă să obţină sprijin - toate aceste proiecte politice sunt coordonate", a spus Gligor.

El a subliniat că "toate acestea trebuie oprite".

"Vreau să precizez că faptul că criticăm autorităţile pentru ceea ce s-ar fi putut face mai bine decât se face nu înseamnă că suntem în favoarea haosului şi a destabilizării. Ne dorim un guvern mai puternic şi mai eficient, care să aducă stabilitate şi prosperitate cetăţenilor noştri.

Nu există o modalitate mai bună de a face acest lucru decât transparenţa, eficienţa şi profesionalismul. Este necesar să lămurim problema "crizei gazelor", să explicăm oamenilor într-un limbaj simplu ce se întâmplă de fapt, să anticipăm riscurile. 

Partidul PAS ar trebui să înceapă o analiză complexă şi să încerce să înţeleagă că oamenii care critică nu sunt duşmani şi nu vor răul", a subliniat politicianul.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 ianuarie, 12:31
4
1 179

Presa străină, despre prețul cerut Kazahstanului pentru oprirea tulburărilor

13 ianuarie, 12:31
4
1 179

Kazahstanul a aflat „prețul” care i se cere pentru ajutorul rusesc acordat președintelui acestei țări, Kassym-Jomart Tokaev, scrie presa ucraineană și cea turcă.

Presa străină, despre prețul cerut Kazahstanului pentru oprirea tulburărilorFoto: aljazeera.com

Conform surselor, după ce președintele Kassym-Jomart Tokayev a cerut ajutorul Rusiei pentru a suprima revoltele violente împotriva regimului, i s-au pus patru condiții pentru a obține, prin Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB), sprijinul solicitat, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Kremlinul vrea ca autoritățile kazahe să recunoască anexarea Crimeii de către Rusia. De asemenea, se dorește revenirea limbii ruse la statutul de a doua limbă oficială, stabilirea în Kazahstan a unor baze rusești și acordarea statutului de autonomie minorității ruse.

În cadrul unor dezbateri la IPN privind evenimentele din Kazahstan, experții au menționat că însăși introducerea trupelor s-a făcut contrar statutului organizației, care admite intervenții doar dacă e vorba de agresiune externă. S-a făcut referință și la declarația premierului chinez că originea situației din Kazahstan este una de ordin intern și nu poate fi calificată ca una care subminează suveranitatea Kazahstanului. 

În context, ex-ministrul Apărării RM, Viorel Cibotaru, a relevat că situația a fost folosită de Rusia pentru a crea un precedent de justificare a viitoarelor acțiuni. „Sunt sigur că acest element face parte din „meniul” de poziționare a Federației Ruse la nivel global. Aici m-aș referi și la acele garanții de securitate formulate față de Occident, dar și la multiplele probleme din spațiul asiatic”, a specificat expertul.

Conform surselor, după ce președintele Kassym-Jomart Tokayev a cerut ajutorul Rusiei pentru a suprima revoltele violente împotriva regimului, i s-au pus patru condiții pentru a obține, prin Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB), sprijinul solicitat, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Kremlinul vrea ca autoritățile kazahe să recunoască anexarea Crimeii de către Rusia. De asemenea, se dorește revenirea limbii ruse la statutul de a doua limbă oficială, stabilirea în Kazahstan a unor baze rusești și acordarea statutului de autonomie minorității ruse.

În cadrul unor dezbateri la IPN privind evenimentele din Kazahstan, experții au menționat că însăși introducerea trupelor s-a făcut contrar statutului organizației, care admite intervenții doar dacă e vorba de agresiune externă. S-a făcut referință și la declarația premierului chinez că originea situației din Kazahstan este una de ordin intern și nu poate fi calificată ca una care subminează suveranitatea Kazahstanului. 

În context, ex-ministrul Apărării RM, Viorel Cibotaru, a relevat că situația a fost folosită de Rusia pentru a crea un precedent de justificare a viitoarelor acțiuni. „Sunt sigur că acest element face parte din „meniul” de poziționare a Federației Ruse la nivel global. Aici m-aș referi și la acele garanții de securitate formulate față de Occident, dar și la multiplele probleme din spațiul asiatic”, a specificat expertul.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 ianuarie, 09:35
3
454

Forţele militare conduse de Rusia au început retragerea din Kazahstan

13 ianuarie, 09:35
3
454

Forţele militare din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), conduse de Rusia, au început joi retragerea din Kazahstan, a anunţat Ministerul Apărării rus, transmite AFP.

Forţele militare conduse de Rusia au început retragerea din KazahstanFoto: reuters.com

"Unităţile soldaţilor păcii din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), îndeplinindu-şi sarcinile fixate, au început să pregătească materialul militar şi tehnic pentru a fi încărcat în aparatele aviaţiei ruse în vederea revenirii la baza lor permanentă", a anunţat ministerul de la Moscova într-un comunicat, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Aceste trupe, constituite în special din paraşutişti ruşi, au fost desfăşurate la cererea preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Takaev şi sub egida OTSC, o alianţă compusă din foste şase republici sovietice, aflată sub conducerea Moscovei şi din care mai fac parte Belarus, Kazahstan, Armenia, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a anunţat marţi că trupele din cadrul alianţei militare postsovietice OTSC, desfăşurate în ţară pe fondul protestelor violente care au afectat această republică din Asia Centrală săptămâna trecută, vor începe să se retragă în termen de două zile. Potrivit lui Tokaev, procesul de retragere nu va dura mai mult de 10 zile. 

"Unităţile soldaţilor păcii din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), îndeplinindu-şi sarcinile fixate, au început să pregătească materialul militar şi tehnic pentru a fi încărcat în aparatele aviaţiei ruse în vederea revenirii la baza lor permanentă", a anunţat ministerul de la Moscova într-un comunicat, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Aceste trupe, constituite în special din paraşutişti ruşi, au fost desfăşurate la cererea preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Takaev şi sub egida OTSC, o alianţă compusă din foste şase republici sovietice, aflată sub conducerea Moscovei şi din care mai fac parte Belarus, Kazahstan, Armenia, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a anunţat marţi că trupele din cadrul alianţei militare postsovietice OTSC, desfăşurate în ţară pe fondul protestelor violente care au afectat această republică din Asia Centrală săptămâna trecută, vor începe să se retragă în termen de două zile. Potrivit lui Tokaev, procesul de retragere nu va dura mai mult de 10 zile. 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 ianuarie, 19:22
23
991

Stânga Europeană sprijină protestele contra scumpirii gazului și luminii

12 ianuarie, 19:22
23
991

Partidul „Stânga Europeană” susține ideea unificării forțelor de opoziție pentru organizarea protestelor împotriva măririi tarifelor la gazele naturale și viitoarelor scumpiri la energia electrică.

Stânga Europeană sprijină protestele contra scumpirii gazului și luminiiFoto: primul.md

Despre aceasta se arată într-un comunicat apărut pe pagina de Facebook a partidului, transmite Știri.md.

Protestele sunt necesare pentru:

  • a obliga autorităţile să desecretizeze termenii contractului pentru gaze cu Gazprom;
  • a obliga autorităţile să înceapă de urgenţă noi negocieri privind furnizarea de gaze către Moldova, pentru a reduce preţurile pentru consumatorii moldoveni;
  • demararea procedurii de lichidare a SA "Moldovagaz" în legătură cu activele negative pe termen lung ale acestui monopolist, cu naţionalizarea ulterioară a întregului sistem de transport de gaze al ţării;
  • obligarea autorităţilor să nu irosească fondurile bugetare, precum şi rezerva valutară a ţării pentru decontările SA Moldovagaz cu Gazprom;
  • să înceapă imediat introducerea celui de-al treilea pachet energetic al UE, în conformitate cu obligațiile Republicii Moldova în temeiul Acordului de Asociere.

Dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite, partidul propune "să se treacă la revendicările politice: demisia actualului Guvern şi a preşedintelui, organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate".

Știri.md amintește că, Congresul civic a făcut un apel la acţiuni de protest.

Menționăm că Partidul „Stânga Europeană” este condus de fostul comunist Grigore Petrenco, care a fugit în străinătate.

Despre aceasta se arată într-un comunicat apărut pe pagina de Facebook a partidului, transmite Știri.md.

Protestele sunt necesare pentru:

  • a obliga autorităţile să desecretizeze termenii contractului pentru gaze cu Gazprom;
  • a obliga autorităţile să înceapă de urgenţă noi negocieri privind furnizarea de gaze către Moldova, pentru a reduce preţurile pentru consumatorii moldoveni;
  • demararea procedurii de lichidare a SA "Moldovagaz" în legătură cu activele negative pe termen lung ale acestui monopolist, cu naţionalizarea ulterioară a întregului sistem de transport de gaze al ţării;
  • obligarea autorităţilor să nu irosească fondurile bugetare, precum şi rezerva valutară a ţării pentru decontările SA Moldovagaz cu Gazprom;
  • să înceapă imediat introducerea celui de-al treilea pachet energetic al UE, în conformitate cu obligațiile Republicii Moldova în temeiul Acordului de Asociere.

Dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite, partidul propune "să se treacă la revendicările politice: demisia actualului Guvern şi a preşedintelui, organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate".

Știri.md amintește că, Congresul civic a făcut un apel la acţiuni de protest.

Menționăm că Partidul „Stânga Europeană” este condus de fostul comunist Grigore Petrenco, care a fugit în străinătate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 ianuarie, 18:28
15
868

Proteste în Bulgaria: Manifestanţii au atacat Parlamentul

12 ianuarie, 18:28
15
868

Mii de manifestanţi au protestat, miercuri, în faţa Parlamentului Bulgariei, faţă de restricţiile antiepidemice şi utilizarea certificatelor COVID-19, înregistrându-se confruntări cu forţele de ordine.

Proteste în Bulgaria: Manifestanţii au atacat ParlamentulFoto: Profimedia

Aproape 10.000 de persoane au participat la protestul organizat în centrul oraşului Sofia de formaţiunea de extremă-dreapta Vazrajdane (Renaşterea), informează site-ul Novinite.com, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Protestatarii se opun utilizării certificatelor Covid-19 pentru accesul în instituţii. Grupuri de manifestanţi au încercat să pătrundă în sediul Parlamentului Bulgariei, înregistrându-se confruntări cu agenţii forţelor de ordine. Numeroase persoane au fost rănite.

Un protestatar care avea asupra sa un pistol cu aer comprimat a fost reţinut.

Ministerul bulgar de Interne a anunţat că patru agenţi ai forţelor de ordine au fost răniţi în operaţiunea de dispersare a protestatarilor.

Conform site-ului 24Chasa.bg, în cursul violenţelor, unii protestatari au trecut de cordonul forţelor de ordine şi au ajuns la intrarea principală în Parlament, fără însă a reuşi să intre în instituţie.

Mai multe persoane au fost reţinute. După protestul de la Parlament, manifestanţii s-au deplasat la sediul Ministerului Sănătăţii, situat în apropiere.

Aproape 10.000 de persoane au participat la protestul organizat în centrul oraşului Sofia de formaţiunea de extremă-dreapta Vazrajdane (Renaşterea), informează site-ul Novinite.com, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Protestatarii se opun utilizării certificatelor Covid-19 pentru accesul în instituţii. Grupuri de manifestanţi au încercat să pătrundă în sediul Parlamentului Bulgariei, înregistrându-se confruntări cu agenţii forţelor de ordine. Numeroase persoane au fost rănite.

Un protestatar care avea asupra sa un pistol cu aer comprimat a fost reţinut.

Ministerul bulgar de Interne a anunţat că patru agenţi ai forţelor de ordine au fost răniţi în operaţiunea de dispersare a protestatarilor.

Conform site-ului 24Chasa.bg, în cursul violenţelor, unii protestatari au trecut de cordonul forţelor de ordine şi au ajuns la intrarea principală în Parlament, fără însă a reuşi să intre în instituţie.

Mai multe persoane au fost reţinute. După protestul de la Parlament, manifestanţii s-au deplasat la sediul Ministerului Sănătăţii, situat în apropiere.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 ianuarie, 16:59
4
791

Colegii lui Costiuc, indignați de show-ul cu mascați: E o porcărie

12 ianuarie, 16:59
4
791

Membrii Partidului „Democrația Acasă” au mers la sediul Centrului Național Anticorupție (CNA), acolo unde s-ar afla președintele formațiunii, activistul Vasile Costiuc, și au susținut o conferință de presă în cadrul căreia și-au expus reacția față de operațiunea desfășurată soldată cu reținere.

Colegii lui Costiuc, indignați de show-ul cu mascați: E o porcărieFoto: captura video

„Avem obligația morală să reacționăm. Noi nu venim cu aprecieri nemijlocit ale dosarului penal, deoarece nu cunoaștem subtilitățile”, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În primul rând, colegii sunt indignați de „show-ul cu mascați”, adică de faptul că Vasile Costiuc a fost reținut în comun cu ofițerii CNA echipați cu uniformă de protecție și la o oră atât de matinală, când pur și simplu putea fi citat la sediu. 

„Mascații sunt o formă de intimidare care a avut ca scop și de a induce societatea într-o direcție anumită. Asistăm la o orchestră de pătare a imaginii lui Vasile Costiuc, care este popular și a scos la iveală mai multe momente ce au zguduit țara”.

„Am asistat la o regizare de prost gust. Vasile Costiuc este o persoană onestă care a fost mișelește murdărit. I-au fost incriminate niște fapte care nici celor mai corupți demnitari de stat nu le-au fost incriminate. 

De parcă era un hoț, ucigaș, au venit la el cu vestă antiglonț. I-au încălcat drepturile”.

În acest context, am aflat că membrii partidului au depus sesizări către Ambasada SUA, României și UE în Republica Moldova, cerându-le diplomaților o atitudine pe marginea intimidării liderului de opoziție de dreapta.

Și-au mai exprimat speranța că, după expirarea celor 72 de ore, Vasile Costiuc va fi cel puțin cercetat în stare de libertate. „Pentru comparație, Dodon (n.r. fostul președinte de țară, socialistul Igor Dodon, bănuit în dosarul „Energocom) a fost citat, iar Vasile Costiuc nu. Singuri puteți să dați o apreciere și să fiți alături de Vasile Costiuc. Este o porcărie să-l reții în ajun de Sfântul Vasile (n.r. 14 ianuarie)”.

De altfel, colegii nici nu exclud că președintele partidului ar fi incomod cuiva. Avocatul acestuia urmează să afle condițiile la care a fost supus Vasile Costiuc, după care „Democrația Acasă” va reveni cu un comunicat de presă „bine chibzuit”.

Amintim că Vasile Costiuc a fost reținut pentru 72 de ore în dosarul „Primăria Durlești”, fiind bănuit că ar fi acționat în interesele unui grup organizat și că ar fi participat la tranzacții fictive, în urma cărora, zeci de terenuri au intrat în posesia membrilor familiei, rudelor și apropiaților fostului primar de Durlești. Pe parcursul zilei de 12 ianuarie curent, încă două persoane au fost reținute. Se mai cunoaște despre fostul deputat PDM, actualul consilier municipal Veaceslav Nedelea.

Încă pe 19 noiembrie 2021, CNA anunța că mai mulți foști funcționari din cadrul Primăriei Durlești sunt cercetați penal de ofițerii CNA și procurorii anticorupție într-un dosar de abuz de serviciu. Toți sunt acuzați că ar fi pus la cale o schemă de înstrăinare a terenurilor din raza orașului Durlești, în baza unor decizii ale Consiliului orășenesc.

Consilierul le-ar fi solicitat pretinșilor beneficiari să se prezinte la notar, unde ar fi semnat procuri generale, care îl împuterniceau pe acesta, dar și pe membri ai familiei lui, să administreze și să înstrăineze terenurile respective. Pentru a da un aspect legal acestei scheme, au avut loc tranzacții de vânzare-cumpărare fictive a terenurilor contra unor sume simbolice.

Beneficiarii finali ai terenurilor s-au dovedit a fi rude, persoane apropiate fostului consilier, dar și persoane implicate în schemă. Astfel, prejudiciul estimat pentru bugetul de stat ar depăși 6,5 milioane de lei.

Mai devreme, Diana Crudu, fiica fostului primar de Durlești, a fost reținută și plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile în acest dosar.

„Avem obligația morală să reacționăm. Noi nu venim cu aprecieri nemijlocit ale dosarului penal, deoarece nu cunoaștem subtilitățile”, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În primul rând, colegii sunt indignați de „show-ul cu mascați”, adică de faptul că Vasile Costiuc a fost reținut în comun cu ofițerii CNA echipați cu uniformă de protecție și la o oră atât de matinală, când pur și simplu putea fi citat la sediu. 

„Mascații sunt o formă de intimidare care a avut ca scop și de a induce societatea într-o direcție anumită. Asistăm la o orchestră de pătare a imaginii lui Vasile Costiuc, care este popular și a scos la iveală mai multe momente ce au zguduit țara”.

„Am asistat la o regizare de prost gust. Vasile Costiuc este o persoană onestă care a fost mișelește murdărit. I-au fost incriminate niște fapte care nici celor mai corupți demnitari de stat nu le-au fost incriminate. 

De parcă era un hoț, ucigaș, au venit la el cu vestă antiglonț. I-au încălcat drepturile”.

În acest context, am aflat că membrii partidului au depus sesizări către Ambasada SUA, României și UE în Republica Moldova, cerându-le diplomaților o atitudine pe marginea intimidării liderului de opoziție de dreapta.

Și-au mai exprimat speranța că, după expirarea celor 72 de ore, Vasile Costiuc va fi cel puțin cercetat în stare de libertate. „Pentru comparație, Dodon (n.r. fostul președinte de țară, socialistul Igor Dodon, bănuit în dosarul „Energocom) a fost citat, iar Vasile Costiuc nu. Singuri puteți să dați o apreciere și să fiți alături de Vasile Costiuc. Este o porcărie să-l reții în ajun de Sfântul Vasile (n.r. 14 ianuarie)”.

De altfel, colegii nici nu exclud că președintele partidului ar fi incomod cuiva. Avocatul acestuia urmează să afle condițiile la care a fost supus Vasile Costiuc, după care „Democrația Acasă” va reveni cu un comunicat de presă „bine chibzuit”.

Amintim că Vasile Costiuc a fost reținut pentru 72 de ore în dosarul „Primăria Durlești”, fiind bănuit că ar fi acționat în interesele unui grup organizat și că ar fi participat la tranzacții fictive, în urma cărora, zeci de terenuri au intrat în posesia membrilor familiei, rudelor și apropiaților fostului primar de Durlești. Pe parcursul zilei de 12 ianuarie curent, încă două persoane au fost reținute. Se mai cunoaște despre fostul deputat PDM, actualul consilier municipal Veaceslav Nedelea.

Încă pe 19 noiembrie 2021, CNA anunța că mai mulți foști funcționari din cadrul Primăriei Durlești sunt cercetați penal de ofițerii CNA și procurorii anticorupție într-un dosar de abuz de serviciu. Toți sunt acuzați că ar fi pus la cale o schemă de înstrăinare a terenurilor din raza orașului Durlești, în baza unor decizii ale Consiliului orășenesc.

Consilierul le-ar fi solicitat pretinșilor beneficiari să se prezinte la notar, unde ar fi semnat procuri generale, care îl împuterniceau pe acesta, dar și pe membri ai familiei lui, să administreze și să înstrăineze terenurile respective. Pentru a da un aspect legal acestei scheme, au avut loc tranzacții de vânzare-cumpărare fictive a terenurilor contra unor sume simbolice.

Beneficiarii finali ai terenurilor s-au dovedit a fi rude, persoane apropiate fostului consilier, dar și persoane implicate în schemă. Astfel, prejudiciul estimat pentru bugetul de stat ar depăși 6,5 milioane de lei.

Mai devreme, Diana Crudu, fiica fostului primar de Durlești, a fost reținută și plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile în acest dosar.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...