Hotărârea mult așteptată vine cu doar o zi înainte de un vot decisiv pentru Ursula von der Leyen, care trebuie să obțină joi, 18 iulie, sprijinul a 361 de deputați europeni pentru a fi reconfirmată în fruntea Comisiei Europene, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

UPDATE 12:48 Siegfried Mureșan: „Ca vicepreședinte al Partidului Popular European, infirm zvonurile apărute în presa din România conform cărora ar fi existat o ședință de criză a Partidului Popular European. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are sprijinul pentru un nou mandat din partea unei coaliții de partide proeuropene, sub conducerea Partidului Popular European, din care mai fac parte Socialiștii Europeni și Grupul Renew. De asemenea, vor veni voturi adiționale și de la alte grupuri politice, mai ales de la Grupul Verzilor. Votul va avea loc mâine. Suntem încrezători, avem voturile, avem majoritate. Nu există situație de criză, nu a existat o ședință de criză.”

UPDATE 12:06 PPE a organizat miercuri o ședință de criză (restrânsă, informală) pentru a pregăti un scenariu alternativ în cazul în care Von der Leyen ar pica la votul de joi, 18 iulie. Potrivit surselor G4Media.ro, liderii PPE ar fi sondat în grupul politic cine ar fi pontențial candidat în locul actualei președinte a Comisiei Europene. Și-ar exprimat disponibilitatea premierul Croației, Andrej Plenković și președintele României, Klaus Iohannis. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis ar fi declinat această ofertă. Păstrarea șefiei Comisiei Europene reprezintă o miză importantă pentru PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

Cazul a fost prezentat de un grup de deputați europeni din partea Verzilor, care au depus cereri pentru a avea acces la contractele de vaccinare și la anumite documente conexe pentru a înțelege acordul dintre Comisie și producătorii de vaccinuri COVID-19 în 2021.

Comisia a fost de acord doar să ofere acces parțial la anumite contracte, argumentând că unele secțiuni au fost redactate pentru a proteja interesele comerciale sau pentru chestiuni de confidențialitate. Deputații europeni au acționat apoi Comisia în instanță din cauza refuzului.

Miercuri, cea mai înaltă instanță administrativă a UE a decis că decizia Comisiei de a redacta secțiuni ale acordurilor conține „nereguli”. Aceasta a constatat că Comisia „nu a demonstrat că un acces mai larg la aceste clauze ar submina de fapt interesele comerciale ale întreprinderilor respective”.