Echipa de oameni de ştiinţă a studiat persoane cu demenţă care au participat la studii de cercetare în cadrul institutului Charles F. and Joanne Knight Alzheimer's Disease Research Center (ADRC), transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Ei au identificat 164 de persoane cu demenţă care avuseseră cel puţin un părinte diagnosticat cu această boală.

Cu ajutorul înregistrărilor medicale şi a interviurilor cu participanţi şi prieteni ori membri de familiei ai acestora, cercetătorii au determinat vârsta la debutul demenţei pentru fiecare participant în parte şi părintele sau părinţii acestuia.

Persoanele care avuseseră un părinte cu demenţă au dezvoltat simptome, în medie, cu 6,1 ani mai devreme decât mamele sau taţii lor. În cazul în care ambii părinţi fuseseră diagnosticaţi cu demenţă, boala s-a instalat, în medie, cu 13 ani mai devreme în comparaţie cu vârsta părinţilor lor la diagnostic.

''În zilele noastre, există o tendinţă în scădere de a pune confuzia şi uitarea pe seama îmbătrânirii"', a explicat autorul principal al studiului, Gregory Day, profesor asistent de neurologie şi cercetător la ADRC.

''În special persoanele care au fost martore la declinul părinţilor lor (diagnosticaţi) cu boala Alzheimer sunt mai puţin înclinate să respingă aceste îngrijorări.

Cel mai interesant e faptul că persoanele cu doi părinţi cu demenţă au dezvoltat boala mult mai devreme decât cele cu un singur părinte (cu Alzheimer). Acest lucru sugerează că este vorba despre mai mult decât o schimbare a criteriilor de diagnosticare sau a atitudinilor sociale'', a adăugat el.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat un set considerabil de factori de risc cunoscuţi pentru boala Alzheimer. Ei au studiat factori ereditari, cum ar fi etnia, rasa, mutaţiile genetice şi sexul părinţilor care au manifestat boala.

De asemenea, s-au luat în considerare nivelul de educaţie, indicele de masă corporală, prezenţa diabetului, a bolile cardiovasculare sau a hipertensiunii, nivelul de colesterol din sânge, depresia, fumatul, consumul excesiv de alcool şi istoricul leziunilor cerebrale traumatice.

Toţi factorii la un loc au reprezentat doar 29% din variabilitate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte din ceea ce influenţează vârsta apariţiei demenţei rămâne de identificat.

În mod neaşteptat, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost diagnosticate cu boala Alzheimer mai devreme sau mai în târziu în viaţă în comparaţie cu părinţii lor prezentau un risc mai mare de a avea anumite mutaţii în genele asociate Alzheimer, deşi nu este clar ce efect au aceste mutaţii.

''Aceşti oameni sunt foarte interesanţi. Nu ştim de ce simptomele lor au debutat mai devreme sau mai târziu decât era de aşteptat'', a declarat Day.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demenţă, afectând aproximativ 5,8 milioane de persoane în Statele Unite. Între 10% şi 15% dintre urmaşii pacienţilor cu Alzheimer dezvoltă simptomele ale acestei boli.

Studiul a fost publicat online în JAMA Network Open.