Potrivit estimărilor, sub Lacul Sfânta Ana, singurul lac de origine vulcanică din estul Europei, s-ar afla o cameră magmatică în care ar fi între 20 și 60 de kilometri cubi de lavă, transmite Știri.md cu referire la realitatea.net.

Până acum se credea că Masivul Ciomatu-Puturosu este un vulcan stins în craterul căruia s-a format Lacul Sfânta Ana, un obiectiv turistic important în zona Harghita.

Ultima dată, vulcanul ar fi erupt acum circa 30.000 de ani, însă există estimări potrivit cărora ultima erupție ar fi avut loc mult mai recent, acum 9.800 de ani.

Studiul care lansează ipoteza că vulcanul are potențialul de reactivare a fost realizat de de către un grup de oameni de știință din Elveția, Franța, România și Ungaria.

”Preferăm să studiem vulcanii activi, evident pentru că prezintă un risc real, dar nu ar trebui să uităm vulcanii relativ tineri pentru că ei prezintă un risc pe care ar trebui să-l evaluăm”, a declarat Mickael Laumonier de la Université Clermont Auvergne (Franța), unul dintre autorii studiului.

O cantitate enormă de lavă Au fost efectuate analize geofizice și geochimice pentru a estima cantitatea de lavă care se află sub Ciomatu, iar rezultatul este între 20 și 60 de kilometri cubi de magmă.

Pe de altă parte, studiul nu conchide că erupția este iminentă, ci doar că există potențialul reactivării vulcanului.

Echipa lui Laumonier a ajuns la concluzia că, în medie, 15% din rocile din crusta de sub Ciomatu sunt topite, dar sunt zone în care procentul ajunge la 45%, cifră care reprezintă punctul de cotitură în care pot să apară erupțiile, a spus Michael Ackerson, curator al secției de roci de la Muzeul Național de Istorie Naturală ”Smithsonian”.

Sub nivelul de 45%, sistemele vulcanice sunt blocate de roci și nu pot erupe însă detaliile exacte ale mecanicii care duc la apariția unui vulcan sau la reactivarea sa nu sunt cunoscute deocamdată.

O situația similară a apărut în peninsula Kamciatka din Rusia, unde Bolșaia Udina a întregistrat, între octombrie 2017 și februarie 2019, circa 2.400 de eveniminte seismice.

Carolyn Gramling de la ”Science News” a relatat că subiectul a împărțit vulcanologii în două tabere: unii susțin că este iminentă erupția vulcanului socotit inactiv, în timp ce alții atribuie cutremurele altor vulcani activi din zonă.

Chiar dacă nu se știe dacă Bolșaia Udina și Ciomatu vor erupe până la urmă, Laumonier și echipa sa susțin că vulcanii socotiți stinși sau inactivi trebuie cercetați îndeaproape pentru evaluarea riscurilor pe care le presupun.

”Că un vulcan aparent stins precum Ciomatu este capabil să erupă în viitor cere o atenție reînnoită pentru vulcanii inactivi din întreaga lume și poate o redefinire a clasificării în vulcani activ și vulcani inactivi.

Studiul publicat recent reia o ipoteză care a fost lansată prima dată în urmă cu patru ani de către un grup de specialiști de la Academia de Ştiinţe din Ungaria şi de la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta.

Însă în 2015, Institutul Geologic al României a contestat această ipoteză afirmând că Ciomatu ar putea redeveni activ abia peste sute de mii de ani.