16 oct, 2018 10:10
0
6 514

Un sat din sudul R. Moldova, model pentru turismul din România

16 oct, 2018 10:10
0
6 514

Pentru turişti, Dunărea trece degeaba prin România. Fluviul este străbătut anual de sute de nave cu pasageri străini, pe care îi trimitem însă în excursii în Republica Moldova, de exemplu.

Un sat din sudul R. Moldova, model pentru turismul din RomâniaUn oraș din România, evitat de turiști. Vizitatorii, trimiși în Moldova

Autorităţile nu se pricep să îi ţină în porturile noastre şi nici nu fac vreun efort. Iar aceste ambarcaţiuni nu ar fi avut unde să tragă la mal, dacă agenţiile de turism nu ar fi construit, din banii lor, pontoane moderne, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Galaţiul este cel mai mare port românesc, după Constanța, și cel mai mare de la Dunăre. Este dimineaţă, iar o navă de croazieră fluvială cu 150 de germani la bord acostează la mal. Echipajul aruncă parâmele printre copaci şi bălării.

Odată formalităţile vamale îndeplinite, turiştii coboară de pe navă. Urcă pe mal, pe o punte din metal, care nu prezintă foarte multă siguranţă. Sunt îmbarcaţi în autocare şi pleacă spre Republica Moldova. Este o excursie care face parte din pachetul turistic de bază. Galaţiul este folosit de turiştii străini doar ca punct de tranzit. Picu Roman este viceprimarul oraşului.

Picu Roman, viceprimarul Galațiului: „Este adevărat că ne plânge inima. Dacă e, vă spun şi să răspund la întrebarea ce fac autorităţile, eu nu aş face mare lucru. Aş pune un singur baner undeva, la intrarea dinspre Brăila-Galaţi, şi să spun acolo „Welcome to Galaţi, welcome to paradise (traducere: bine ați venit în Galați, bine ați venit în Paradis!”

În timp ce autorităţile gălăţene doar ne invită în paradis fără să facă nimic concret, la 40 de kilometri distanţă, în satul Văleni, raionul Cahul, turiştii străini sunt întâmpinaţi cu pâine şi sare.

Excursia a fost gândită şi pusă la punct de primarul localităţii, Silvia Știrbeț. A implicat tot satul. Doctoriţa satului încinge horele pentru turişti. Bunicile împletesc ciorapi groşi pentru câţiva euro. Iar sarmalele şi plăcintele sunt făcute de gospodinele din sat.

Primăriţa crede că ecoturismul reprezintă salvarea satului moldovean. De altfel, dacă în urmă cu cinci ani abia ajungeau aici 100 de turişti, acum numărul lor a ajuns la o mie. De promovare se ocupă fiul ei, şcolit prin străinătate. Satul are site, dar a devenit cunoscut prin reţelele de socializare.

Silvia Știrbeț: „Noi suntem departe de Chişinău, aşa zic guvernanţii noştri. Dar suntem foarte aproape de România şi de portiţa asta spre Galaţi, şi de Europa, şi de nemţi. Prin Dunăre suntem aproape de toată lumea, aşa că suntem conştienţi de oportunitatea asta care o avem şi să o valorificăm.”

Această lecţie de turism vine de la o ţară care are o ieşire la Dunăre de doar 450 de metri. În România, fluviul străbate 1075 de kilometri şi 18 oraşe. Leontin Şerbănescu este reprezentantul unei agenţii de turism care organizează excursii pentru străini, la noi în ţară, de 20 de ani.

Leontin Şerbănescu: „Din păcate, au fost autorităţi locale care nici acum nu reuşesc să înţeleagă că e foarte important chiar dacă nu reuşeşti să organizezi un program turistic în portul respectiv, să îţi faci simţită prezenţa. De multe ori le-am spus primarilor, puţini la număr cei care s-au interesat, e foarte simplu să aduci o gheretă, un punct de informare mobil, nu e foarte mare investiţia. Aduci o gheretă, îţi prezinţi oraşul, poţi să oferi gratuit nişte hărţi, poţi să oferi nişte informaţii despe oraşul respectiv. Asta e un punct de început de plecare. Din păcate, nicăieri în România, nu se întâmplă lucrul ăsta.”

Pe malul paradisiac al Dunării, la Galaţi, viceprimarul Picu Roman vine cu propria teorie după ce a vizitat mai multe porturi din Germania şi Olanda.

Picu Roman: „Numitorul comun pentru turism este un cocktail format din trei ingrediente numite aşa: sex, droguri şi cazinouri. Noi nu ne putem să ne transformăm în agenţi de circulaţie şi să stăm pe mijlocul Dunării şi să spunem: „trageţi la mal.” Cine nu vrea să înţeleagă şi merg spre alte zone, unde îi aşteaptă, ca în celelalte porturi, droguri şi sex şi păcănele, e treaba lor dacă nu înţeleg ce înseamnă aceasta Dunăre magnifică.”

Cu o astfel de gândire, e lesne de înţeles de ce Galaţiul nu este vizitat de turiştii străini. Deşi viceprimarul ştie că oraşul ar avea nevoie de o poveste. Ne înşiră chiar şi frumuseţile zonei: de la peşteri şi crame până la munţii Măcin, la care ajungi doar traversând Dunărea. Recunoaşte că ar fi nevoie şi de un ghişeu de informare turistică. Dar aşteaptă că salvarea să vină din mediul privat, deşi de imaginea oraşului ar trebui să se ocupe autorităţile locale. Echipa Inspectorul PRO a solicitat un interviu şi actualului primar, Ionuţ Pucheanu. A refuzat.

Peste o mie de nave de croazieră ajung la noi, în fiecare an, şi ne aduc peste 150.000 de turişti străini. Olteniţa este unul dintre porturile de pe traseul din România, punct principal de îmbarcare şi debarcare pentru excursiile în Bucureşti. Două nave de pasageri, tocmai au tras la mal.

Prima imagine pe care o văd turiştii străini, când ajung în portul Olteniţa: maluri neîngrijite, bălării, gunoaie peste tot. Din peisaj nu puteau lipsi bineînţeles câinii maidanezi. În timp ce turiştii care au optat pentru excursia în Capitală ne încearcă mâncarea şi ne află obiceiurile, cei rămaşi pe navă încearcă să îşi ocupe timpul. Câţiva turişti mai curajoşi ies la plimbare. Aşa cum au făcut în alte oraşe europene, cu ieşire la Dunăre. Constată, însă, că drumul nu îi duce nicăieri, iar câinii vagabonzi le dau târcoale şi îi trimit înapoi pe navă.

Turist: „Este periculos, şi le este foame!”

Turist: „Groaznic! Nu este mult de muncă pentru a curăţa zona asta. Nu este nimeni care să o poată face?”

Un simplu transfer în oraş - un mijloc de transport pus la dispoziţie de Primărie - i-ar cruţa pe turiştii străini de o astfel de experienţam, iar nouă, românilor, ne-ar spăla obrazul.

Pentru a acosta la mal, navele de croazieră au nevoie de pontoane, la standarde europene. Nu avem niciunul corespunzător, de-a lungul Dunării. Autorităţile statului au aruncat însă milioane de euro pe nişte terminale de pasageri care zac nefolosite.

Pentru că navele de pasageri să vină în continuare în România, operatorii privaţi au cumpărat pontoane, din bani proprii, deşi de infrastructură ar trebui să se ocupe administraţiile portuare.

În fiecare an, ajung în portul Olteniţa în jur de 200 de nave. Toate acostează la acel ponton privat. Pentru fiecare acostare, un operator privat încasează în jur de 200 de euro. Investiţiile au fost demult amortizate.

Din birourile administraţiilor portuare se vorbeşte în continuare de planuri grandioase - nimic concret - și se aruncă vina de la o autoritate la alta.

Gabriela Murgeanu, director naval: „Avem un program gradios, spun eu, în sensul de a identifica în funcție de activitatea desfăşurată în fiecare port. Măsurile care se vor lua.”

În septembrie 2017, Liviu Dragnea anunţa că un secretar de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene se va ocupa de problemele Dunării, neglijate timp de 27 de ani, de toate guvernările. La un an distanță, însă, situaţia pe fluviu rămâne la fel de tulbure.

Autorităţile nu se pricep să îi ţină în porturile noastre şi nici nu fac vreun efort. Iar aceste ambarcaţiuni nu ar fi avut unde să tragă la mal, dacă agenţiile de turism nu ar fi construit, din banii lor, pontoane moderne, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Galaţiul este cel mai mare port românesc, după Constanța, și cel mai mare de la Dunăre. Este dimineaţă, iar o navă de croazieră fluvială cu 150 de germani la bord acostează la mal. Echipajul aruncă parâmele printre copaci şi bălării.

Odată formalităţile vamale îndeplinite, turiştii coboară de pe navă. Urcă pe mal, pe o punte din metal, care nu prezintă foarte multă siguranţă. Sunt îmbarcaţi în autocare şi pleacă spre Republica Moldova. Este o excursie care face parte din pachetul turistic de bază. Galaţiul este folosit de turiştii străini doar ca punct de tranzit. Picu Roman este viceprimarul oraşului.

Picu Roman, viceprimarul Galațiului: „Este adevărat că ne plânge inima. Dacă e, vă spun şi să răspund la întrebarea ce fac autorităţile, eu nu aş face mare lucru. Aş pune un singur baner undeva, la intrarea dinspre Brăila-Galaţi, şi să spun acolo „Welcome to Galaţi, welcome to paradise (traducere: bine ați venit în Galați, bine ați venit în Paradis!”

În timp ce autorităţile gălăţene doar ne invită în paradis fără să facă nimic concret, la 40 de kilometri distanţă, în satul Văleni, raionul Cahul, turiştii străini sunt întâmpinaţi cu pâine şi sare.

Excursia a fost gândită şi pusă la punct de primarul localităţii, Silvia Știrbeț. A implicat tot satul. Doctoriţa satului încinge horele pentru turişti. Bunicile împletesc ciorapi groşi pentru câţiva euro. Iar sarmalele şi plăcintele sunt făcute de gospodinele din sat.

Primăriţa crede că ecoturismul reprezintă salvarea satului moldovean. De altfel, dacă în urmă cu cinci ani abia ajungeau aici 100 de turişti, acum numărul lor a ajuns la o mie. De promovare se ocupă fiul ei, şcolit prin străinătate. Satul are site, dar a devenit cunoscut prin reţelele de socializare.

Silvia Știrbeț: „Noi suntem departe de Chişinău, aşa zic guvernanţii noştri. Dar suntem foarte aproape de România şi de portiţa asta spre Galaţi, şi de Europa, şi de nemţi. Prin Dunăre suntem aproape de toată lumea, aşa că suntem conştienţi de oportunitatea asta care o avem şi să o valorificăm.”

Această lecţie de turism vine de la o ţară care are o ieşire la Dunăre de doar 450 de metri. În România, fluviul străbate 1075 de kilometri şi 18 oraşe. Leontin Şerbănescu este reprezentantul unei agenţii de turism care organizează excursii pentru străini, la noi în ţară, de 20 de ani.

Leontin Şerbănescu: „Din păcate, au fost autorităţi locale care nici acum nu reuşesc să înţeleagă că e foarte important chiar dacă nu reuşeşti să organizezi un program turistic în portul respectiv, să îţi faci simţită prezenţa. De multe ori le-am spus primarilor, puţini la număr cei care s-au interesat, e foarte simplu să aduci o gheretă, un punct de informare mobil, nu e foarte mare investiţia. Aduci o gheretă, îţi prezinţi oraşul, poţi să oferi gratuit nişte hărţi, poţi să oferi nişte informaţii despe oraşul respectiv. Asta e un punct de început de plecare. Din păcate, nicăieri în România, nu se întâmplă lucrul ăsta.”

Pe malul paradisiac al Dunării, la Galaţi, viceprimarul Picu Roman vine cu propria teorie după ce a vizitat mai multe porturi din Germania şi Olanda.

Picu Roman: „Numitorul comun pentru turism este un cocktail format din trei ingrediente numite aşa: sex, droguri şi cazinouri. Noi nu ne putem să ne transformăm în agenţi de circulaţie şi să stăm pe mijlocul Dunării şi să spunem: „trageţi la mal.” Cine nu vrea să înţeleagă şi merg spre alte zone, unde îi aşteaptă, ca în celelalte porturi, droguri şi sex şi păcănele, e treaba lor dacă nu înţeleg ce înseamnă aceasta Dunăre magnifică.”

Cu o astfel de gândire, e lesne de înţeles de ce Galaţiul nu este vizitat de turiştii străini. Deşi viceprimarul ştie că oraşul ar avea nevoie de o poveste. Ne înşiră chiar şi frumuseţile zonei: de la peşteri şi crame până la munţii Măcin, la care ajungi doar traversând Dunărea. Recunoaşte că ar fi nevoie şi de un ghişeu de informare turistică. Dar aşteaptă că salvarea să vină din mediul privat, deşi de imaginea oraşului ar trebui să se ocupe autorităţile locale. Echipa Inspectorul PRO a solicitat un interviu şi actualului primar, Ionuţ Pucheanu. A refuzat.

Peste o mie de nave de croazieră ajung la noi, în fiecare an, şi ne aduc peste 150.000 de turişti străini. Olteniţa este unul dintre porturile de pe traseul din România, punct principal de îmbarcare şi debarcare pentru excursiile în Bucureşti. Două nave de pasageri, tocmai au tras la mal.

Prima imagine pe care o văd turiştii străini, când ajung în portul Olteniţa: maluri neîngrijite, bălării, gunoaie peste tot. Din peisaj nu puteau lipsi bineînţeles câinii maidanezi. În timp ce turiştii care au optat pentru excursia în Capitală ne încearcă mâncarea şi ne află obiceiurile, cei rămaşi pe navă încearcă să îşi ocupe timpul. Câţiva turişti mai curajoşi ies la plimbare. Aşa cum au făcut în alte oraşe europene, cu ieşire la Dunăre. Constată, însă, că drumul nu îi duce nicăieri, iar câinii vagabonzi le dau târcoale şi îi trimit înapoi pe navă.

Turist: „Este periculos, şi le este foame!”

Turist: „Groaznic! Nu este mult de muncă pentru a curăţa zona asta. Nu este nimeni care să o poată face?”

Un simplu transfer în oraş - un mijloc de transport pus la dispoziţie de Primărie - i-ar cruţa pe turiştii străini de o astfel de experienţam, iar nouă, românilor, ne-ar spăla obrazul.

Pentru a acosta la mal, navele de croazieră au nevoie de pontoane, la standarde europene. Nu avem niciunul corespunzător, de-a lungul Dunării. Autorităţile statului au aruncat însă milioane de euro pe nişte terminale de pasageri care zac nefolosite.

Pentru că navele de pasageri să vină în continuare în România, operatorii privaţi au cumpărat pontoane, din bani proprii, deşi de infrastructură ar trebui să se ocupe administraţiile portuare.

În fiecare an, ajung în portul Olteniţa în jur de 200 de nave. Toate acostează la acel ponton privat. Pentru fiecare acostare, un operator privat încasează în jur de 200 de euro. Investiţiile au fost demult amortizate.

Din birourile administraţiilor portuare se vorbeşte în continuare de planuri grandioase - nimic concret - și se aruncă vina de la o autoritate la alta.

Gabriela Murgeanu, director naval: „Avem un program gradios, spun eu, în sensul de a identifica în funcție de activitatea desfăşurată în fiecare port. Măsurile care se vor lua.”

În septembrie 2017, Liviu Dragnea anunţa că un secretar de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene se va ocupa de problemele Dunării, neglijate timp de 27 de ani, de toate guvernările. La un an distanță, însă, situaţia pe fluviu rămâne la fel de tulbure.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 22:46
0
68

R. Moldova, în top 10 țări pe care ucrainenii le vizitează cel mai des

26 ianuarie, 22:46
0
68

Republica Moldova s-a clasat pe locul al şaptelea pe lista statelor în care ucrainenii au călătorit cel mai des în 2021.

R. Moldova, în top 10 țări pe care ucrainenii le vizitează cel mai desFoto: winetours.md

Potrivit serviciului de frontieră al ţării vecine, cetăţenii ucraineni au călătorit în Moldova de 380.000 de ori într-un an, adică cu 16% mai mult decât cu un an în urmă, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Polonia rămâne liderul incontestabil pentru ucraineni - peste 4,4 milioane de călătorii (+13%) în această ţară.

Pe locul doi s-a clasat Turcia - 2 milioane (2,1 ori), pe al treilea - Ungaria, cu 1,7 milioane de călătorii (+5%).

Potrivit serviciului de frontieră al ţării vecine, cetăţenii ucraineni au călătorit în Moldova de 380.000 de ori într-un an, adică cu 16% mai mult decât cu un an în urmă, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Polonia rămâne liderul incontestabil pentru ucraineni - peste 4,4 milioane de călătorii (+13%) în această ţară.

Pe locul doi s-a clasat Turcia - 2 milioane (2,1 ori), pe al treilea - Ungaria, cu 1,7 milioane de călătorii (+5%).

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 21:29
27
2 904

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, Ucraina și Georgia

26 ianuarie, 21:29
27
2 904

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din R. Moldova, Ucraina și Georgia.

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, Ucraina și GeorgiaFoto: captură video

NATO cere repetat Rusiei să retragă trupele militare din Moldova, Ucraina și Georgia. Solicitarea a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui briefing de presă, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

„Rusia trebuie să se abțină de la acțiuni agresive și manifestări de ostilitate. Ea ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt staționate fără acordul acestor țări. 

Toate țările ar trebui să interacționeze constructiv, inclusiv în cadrul Formatului Normandia.”, a relatat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Totodată, Stoltenberg a relatat că NATO a prezentat miercuri răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că propunerile NATO nu intră în contradicţie cu cele ale SUA. 

NATO cere repetat Rusiei să retragă trupele militare din Moldova, Ucraina și Georgia. Solicitarea a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui briefing de presă, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

„Rusia trebuie să se abțină de la acțiuni agresive și manifestări de ostilitate. Ea ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt staționate fără acordul acestor țări. 

Toate țările ar trebui să interacționeze constructiv, inclusiv în cadrul Formatului Normandia.”, a relatat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Totodată, Stoltenberg a relatat că NATO a prezentat miercuri răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că propunerile NATO nu intră în contradicţie cu cele ale SUA. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 18:19
0
1 202

Șeful SIS: Chișinău se pregătește pentru un val de refugiați din Ucraina

26 ianuarie, 18:19
0
1 202

Moldova ia în considerare noile provocări de securitate din regiune, va asista partenerii strategici în caz de conflict şi se pregăteşte pentru un val de refugiaţi.

Șeful SIS: Chișinău se pregătește pentru un val de refugiați din UcrainaFoto: ziarulnational.md

Potrivit Infotag, acest lucru a fost declarat de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, într-un interviu acordat portalului ucrainean Glavkom, transmite Știri.md.

Potrivit acestuia, la ultima şedinţă a Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, s-a menţionat că, în condiţii de tensiune în regiune (concentrare mare de trupe rusești în apropierea graniţei cu Ucraina), "este necesar să se coopereze şi să existe o interacţiune mai strânsă cu Ucraina, inclusiv ţinându-se cont de posibilele riscuri asimetrice în cazul unei escaladări a conflictului".

"În primul rând, fluxurile migraţionale şi de refugiaţi sunt posibile, precum şi necesitatea de a acorda asistenţă partenerilor strategici", a spus Esaulenco.

El a menţionat că "anumite elemente suspecte în opinia Serviciului se află în vizorul structurilor sale de contrainformaţii, s-a stabilit un bun schimb de informaţii cu Procuratura şi alţi colegi, fiind în curs de desfăşurare acţiuni de anchetă pentru documentarea acestor elemente".

Evaluând scenariile de operaţiuni militare care implică înaintarea trupelor rusești prin sudul Ucrainei până în regiunea transnistreană a Moldovei, Esaulenco a spus că "vecinii noştri estici nu trebuie subestimaţi".

"Aş dori să cred că diplomaţia va câştiga, dar trebuie să fim pregătiţi pentru dezvoltarea oricărui scenariu. Pentru a ne pregăti pentru aceasta, există o comunicare eficientă cu departamentele relevante", a spus Esaulenco.

Potrivit Infotag, acest lucru a fost declarat de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, într-un interviu acordat portalului ucrainean Glavkom, transmite Știri.md.

Potrivit acestuia, la ultima şedinţă a Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, s-a menţionat că, în condiţii de tensiune în regiune (concentrare mare de trupe rusești în apropierea graniţei cu Ucraina), "este necesar să se coopereze şi să existe o interacţiune mai strânsă cu Ucraina, inclusiv ţinându-se cont de posibilele riscuri asimetrice în cazul unei escaladări a conflictului".

"În primul rând, fluxurile migraţionale şi de refugiaţi sunt posibile, precum şi necesitatea de a acorda asistenţă partenerilor strategici", a spus Esaulenco.

El a menţionat că "anumite elemente suspecte în opinia Serviciului se află în vizorul structurilor sale de contrainformaţii, s-a stabilit un bun schimb de informaţii cu Procuratura şi alţi colegi, fiind în curs de desfăşurare acţiuni de anchetă pentru documentarea acestor elemente".

Evaluând scenariile de operaţiuni militare care implică înaintarea trupelor rusești prin sudul Ucrainei până în regiunea transnistreană a Moldovei, Esaulenco a spus că "vecinii noştri estici nu trebuie subestimaţi".

"Aş dori să cred că diplomaţia va câştiga, dar trebuie să fim pregătiţi pentru dezvoltarea oricărui scenariu. Pentru a ne pregăti pentru aceasta, există o comunicare eficientă cu departamentele relevante", a spus Esaulenco.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 16:47
4
645

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avut seismul

26 ianuarie, 16:47
4
645

Un cutremur de 2,9 grade s-a produs miercuri, 26 ianuarie, în România.

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avut seismulFoto: realitatea.net

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs la ora 13:29, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la adâncimea de 109 km, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.net.

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 86 km S de Bacău, 95 km E de Brașov, 103 km V de Galați, 108 km NV de Brăila, 112 km NE de Ploiești, 160 km N de București, 164 km S de Iași, 185 km NE de Pitești, 207 km SV de Chișinău, 207 km E de Sibiu.

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs la ora 13:29, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la adâncimea de 109 km, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.net.

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 86 km S de Bacău, 95 km E de Brașov, 103 km V de Galați, 108 km NV de Brăila, 112 km NE de Ploiești, 160 km N de București, 164 km S de Iași, 185 km NE de Pitești, 207 km SV de Chișinău, 207 km E de Sibiu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 15:53
15
485

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea României

26 ianuarie, 15:53
15
485

Executivul a dispus inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de către România.

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea RomânieiFoto: crpe.ro

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:23
2
1 033

Georgia, Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energetică

26 ianuarie, 15:23
2
1 033

Secretariatul Comunităţii Energetice a înfiinţat un Centru pentru accelerarea eliminării sărăciei energetice a părţilor contractante ale Comunităţii Energetice (inclusiv Georgia, Moldova şi Ucraina).

Georgia, Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energeticăFoto: agora.md

Potrivit Infotag, Centrul va colecta date şi informaţii privind cauzele şi consecinţele sărăciei energetice în cazul părţilor contractante şi va contribui la elaborarea de politici şi măsuri adecvate pentru reducerea sărăciei energetice în conformitate cu acquis-ul comunitar, transmite Știri.md.

"Abordarea sărăciei energetice este o parte importantă a unui proces de tranziţie energetică corect şi incluziv. Părţile noastre contractante au cel mai înalt nivel de sărăcie energetică din toată Europa, iar pandemia de COVID-19 şi creşterea rapidă a preţurilor la energie au complicat şi mai mult situaţia", a declarat iniţiatorul proiectului, directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Artur Lorkowski.

Republica Moldova este săracă în resurse energetice şi trebuie să importe aproximativ 75% din energia electrică şi 100% din gazele naturale consumate.

Potrivit Infotag, Centrul va colecta date şi informaţii privind cauzele şi consecinţele sărăciei energetice în cazul părţilor contractante şi va contribui la elaborarea de politici şi măsuri adecvate pentru reducerea sărăciei energetice în conformitate cu acquis-ul comunitar, transmite Știri.md.

"Abordarea sărăciei energetice este o parte importantă a unui proces de tranziţie energetică corect şi incluziv. Părţile noastre contractante au cel mai înalt nivel de sărăcie energetică din toată Europa, iar pandemia de COVID-19 şi creşterea rapidă a preţurilor la energie au complicat şi mai mult situaţia", a declarat iniţiatorul proiectului, directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Artur Lorkowski.

Republica Moldova este săracă în resurse energetice şi trebuie să importe aproximativ 75% din energia electrică şi 100% din gazele naturale consumate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:19
3
220

Transferurile de bani în R. Moldova au crescut cu 8,4% în 2021

26 ianuarie, 15:19
3
220

În 2021, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a depăşit 1,611 miliarde de dolari, fiind în creştere cu 8,4% faţă de anul anterior.

Transferurile de bani în R. Moldova au crescut cu 8,4% în 2021Foto: știri.md

Potrivit Infotag, datele Băncii Naţionale (BNM) arată că, în decembrie 2021, către Moldova au fost transferaţi 137,38 milioane de dolari, faţă de 147,84 milioane de dolari în decembrie 2020, transmite Știri.md.

Structura transferurilor din decembrie a fost dominată de moneda euro - 64,7% din total (+0,2 puncte procentuale) şi dolarul SUA - 33,4% (+0,2 puncte procentuale). Ponderea transferurilor în ruble ruseşti, dimpotrivă, a scăzut cu încă 0,4 puncte procentuale, însumând 1,9% din totalul remitenţelor (-0,4 puncte procentuale).

În total, conform datelor neoficiale, aproximativ 1 milion de cetăţeni ai Republicii Moldova lucrează în străinătate. Remitenţele de la migranţi în diverşi ani s-au ridicat de la 15% până la 30% din PIB.

În 2020, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a fost de 1,486 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cu 21,6% mai mult decât în 2019.

Recordul absolut al volumului transferurilor de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin băncile comerciale a fost înregistrat în 2008 - peste 1,660 miliarde de dolari.

Potrivit Infotag, datele Băncii Naţionale (BNM) arată că, în decembrie 2021, către Moldova au fost transferaţi 137,38 milioane de dolari, faţă de 147,84 milioane de dolari în decembrie 2020, transmite Știri.md.

Structura transferurilor din decembrie a fost dominată de moneda euro - 64,7% din total (+0,2 puncte procentuale) şi dolarul SUA - 33,4% (+0,2 puncte procentuale). Ponderea transferurilor în ruble ruseşti, dimpotrivă, a scăzut cu încă 0,4 puncte procentuale, însumând 1,9% din totalul remitenţelor (-0,4 puncte procentuale).

În total, conform datelor neoficiale, aproximativ 1 milion de cetăţeni ai Republicii Moldova lucrează în străinătate. Remitenţele de la migranţi în diverşi ani s-au ridicat de la 15% până la 30% din PIB.

În 2020, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a fost de 1,486 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cu 21,6% mai mult decât în 2019.

Recordul absolut al volumului transferurilor de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin băncile comerciale a fost înregistrat în 2008 - peste 1,660 miliarde de dolari.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:06
0
119

Republica Moldova și-a prezentat prioritățile Președinției la OCEMN

26 ianuarie, 15:06
0
119

Moldova a organizat primul eveniment oficial în cadrul Preşedinţiei la Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN).

Republica Moldova și-a prezentat prioritățile Președinției la OCEMNFoto: știri.md

După cum a comunicat pentru Infotag Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), şedinţa de coordonare a Comitetului înalţilor funcţionari al OCEMN a avut loc marţi, în formatul unei videoconferinţe, transmite Știri.md.

Secretarul de stat în MAEIE, Vladimir Cuc, a prezentat priorităţile Republicii Moldova pentru perioada exercitării mandatului Preşedinţiei în exerciţiu (ianuarie - iunie 2022), care acoperă cele mai importante domenii de cooperare.

"Principalele priorităţi sectoriale pentru Preşedinţie vor fi mediul şi economia albastră, comerţul, transportul şi conectivitatea, precum şi cultura şi turismul. Va fi încurajată implementarea proiectelor concrete în aceste domenii", a asigurat el.

În ajunul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, Moldova va continua eforturile preşedinţiilor anterioare pentru a dezvolta o cooperare reciproc avantajoasă între cele 13 state membre OCEMN. Ea intenţionează, de asemenea, să contribuie la intensificarea cooperării dintre OCEMN şi Uniunea Europeană.

După cum a comunicat pentru Infotag Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), şedinţa de coordonare a Comitetului înalţilor funcţionari al OCEMN a avut loc marţi, în formatul unei videoconferinţe, transmite Știri.md.

Secretarul de stat în MAEIE, Vladimir Cuc, a prezentat priorităţile Republicii Moldova pentru perioada exercitării mandatului Preşedinţiei în exerciţiu (ianuarie - iunie 2022), care acoperă cele mai importante domenii de cooperare.

"Principalele priorităţi sectoriale pentru Preşedinţie vor fi mediul şi economia albastră, comerţul, transportul şi conectivitatea, precum şi cultura şi turismul. Va fi încurajată implementarea proiectelor concrete în aceste domenii", a asigurat el.

În ajunul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, Moldova va continua eforturile preşedinţiilor anterioare pentru a dezvolta o cooperare reciproc avantajoasă între cele 13 state membre OCEMN. Ea intenţionează, de asemenea, să contribuie la intensificarea cooperării dintre OCEMN şi Uniunea Europeană.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 14:57
12
1 622

Expert din România, despre scenariul avansării Rusiei până în Transnistria

26 ianuarie, 14:57
12
1 622

În contextul escaladării animozităților între Rusia și Ucraina, în cazul declanșării unor acțiuni militare, în virtutea unui scenariu mai puțin probabil, dar care trebuie luat în calcul, „Rusia ar putea ajunge în Transnistria și pe Dunăre, la nordul brațului Chilia”. „Asta ar duce la sancțiuni foarte dure”.

Expert din România, despre scenariul avansării Rusiei până în TransnistriaFoto: IPN

Opinia a fost exprimată în publicația bucureșteană „Republica” de către Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, expert în probleme de securitate, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Expertul și-a exprimat nedumerirea cu privire la faptul că România nu a fost invitată să participe la o recentă videoconferință cu președintele SUA, Joe Biden, la care au participat liderii Italiei, Germaniei, Franței, Poloniei și ai altor state. „Geografic, România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, mai lungă decât a Poloniei. România e situată cel mai aproape de Crimeea, de Donbas.

Nu Estonia, nu Norvegia, nu Italia. Sigur că poți să explici cu argumente raționale de ce nu ai fost invitat acolo, dar ai fi vrut ca român să fii și tu acolo, să contezi în discuțiile astea.

Ai la graniță regiunea Odesa, Moldova cu Transnistria, unde sunt circa 1.800 de militari ruși. Deci, Bucureștiul are interese de securitate de promovat acum. Din păcate, nu contezi. Asta se întâmplă când ai o clasă politică mediocră”, a menționat Armand Goșu.

Situația în materie de securitate care se creează în regiunea Europei de Est este una neclară. „Ce se va întâmpla nu cred că știe nici Putin cu exactitate.

El, pur și simplu, ia decizii în funcție de context. Dar argumentele în favoarea faptului că e altceva decât a fost în ultimii ani sunt mult prea importante.

Nu poți să spui că nu se întâmplă nimic grav, totuși Putin a dat un ultimatum Occidentului. De fapt, toată ideea acestor acorduri, felul în care sunt formulate condițiile din drafturile respective aruncă în aer ordinea mondială din ultimii 30 de ani”, a remarcat expertul.

Vorbind despre scenariile în care ar putea evolua situația tensionată din Ucraina și despre marea vulnerabilitate a României în acest moment, Armand Goșu spune că trebuie luat în calcul scenariul posibil, conform căruia rușii ar putea întinde o capcană trupelor ucrainene în Donbas.

„Sunt mai multe scenarii cu care se lucrează și cred că niciunul nu trebuie să fie scos din calcule. E mai puțin probabil, dar există și un scenariu în care americanii fac sau doar mimează niște mici concesii, rușii o să declare că sunt mulțumiți, Putin își salvează obrazul, o să fie un alt summit Biden – Putin și situația se detensionează.

Nu aș exclude, dar e puțin probabil. În acest moment, mai probabil cred că este un alt scenariu: pentru că Putin a mers mult prea departe, el trebuie să dea o lovitură, dacă ar renunța și s-ar retrage fără să obțină nimic ar însemna o înfrângere”, a specificat expertul.

„Pentru el (Vladimir Putin, n.r.) e o problemă de prestigiu. În acest caz, sunt mai multe variante. Putin ar putea face ceva neobișnuit, o acțiune hibridă, în care să nu fie atât de evidentă agresiunea ca să nu declanșeze imediat sancțiunile Occidentului. În care Berlinul și Washingtonul se ceartă dacă e atac, incursiune, întâmplare nefericită sau… soldații ruși au alunecat pe o coajă de banană.

Rușii pot să facă asta prin intermediul corpurilor de armată locale din Donețk și Lugansk – vorbim de 20.000 de oameni destul de bine antrenați, care ar putea să întindă o capcană trupelor ucrainene și să încerce să le atragă în niște lupte”, a opinat Armand Goșu.

Expertul nu exclude, chiar dacă i se pare foarte puțin probabil în acest moment, scenariul unui război pe un front mai mare. „Nu vă închipuiți că pleacă rușii spre Kiev cu tancurile.

E o grupare prea mică, de doar 130.000 de oameni, pentru o operațiune de anvergură cum ar fi cea presupusă de ocuparea militară a Ucrainei”, a specificat Armand Goșu.

Un alt scenariu ar viza acțiuni cu mai multe brigăzi în zona Donbasului „și să forțeze spre sud, spre Mariupol, pe malul Mării Azov și apoi al Mării Negre. Să obțină un culoar teritorial, care să unească teritoriul Rusiei cu peninsula Crimeea. E clar că rușilor nu le ajunge doar acel pod minuscul de la Kerci.

Peninsula Crimeea în ultimii ani s-a deșertificat, se transformă în Sahara. Ei trebuie să găsească niște soluții pentru a menține viața în Crimeea. Au anexat-o nu ca să o transforme în dune de nisip.

Apoi, din Crimeea rușii ar putea avansa spre Odesa. Ăsta e un scenariu și mai puțin probabil, dar trebuie luat și el în calcul. Rusia ar putea ajunge în Transnistria și pe Dunăre, la nordul brațului Chilia. Asta ar duce la sancțiuni foarte dure”, a menționat Armand Goșu.

Opinia a fost exprimată în publicația bucureșteană „Republica” de către Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, expert în probleme de securitate, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Expertul și-a exprimat nedumerirea cu privire la faptul că România nu a fost invitată să participe la o recentă videoconferință cu președintele SUA, Joe Biden, la care au participat liderii Italiei, Germaniei, Franței, Poloniei și ai altor state. „Geografic, România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, mai lungă decât a Poloniei. România e situată cel mai aproape de Crimeea, de Donbas.

Nu Estonia, nu Norvegia, nu Italia. Sigur că poți să explici cu argumente raționale de ce nu ai fost invitat acolo, dar ai fi vrut ca român să fii și tu acolo, să contezi în discuțiile astea.

Ai la graniță regiunea Odesa, Moldova cu Transnistria, unde sunt circa 1.800 de militari ruși. Deci, Bucureștiul are interese de securitate de promovat acum. Din păcate, nu contezi. Asta se întâmplă când ai o clasă politică mediocră”, a menționat Armand Goșu.

Situația în materie de securitate care se creează în regiunea Europei de Est este una neclară. „Ce se va întâmpla nu cred că știe nici Putin cu exactitate.

El, pur și simplu, ia decizii în funcție de context. Dar argumentele în favoarea faptului că e altceva decât a fost în ultimii ani sunt mult prea importante.

Nu poți să spui că nu se întâmplă nimic grav, totuși Putin a dat un ultimatum Occidentului. De fapt, toată ideea acestor acorduri, felul în care sunt formulate condițiile din drafturile respective aruncă în aer ordinea mondială din ultimii 30 de ani”, a remarcat expertul.

Vorbind despre scenariile în care ar putea evolua situația tensionată din Ucraina și despre marea vulnerabilitate a României în acest moment, Armand Goșu spune că trebuie luat în calcul scenariul posibil, conform căruia rușii ar putea întinde o capcană trupelor ucrainene în Donbas.

„Sunt mai multe scenarii cu care se lucrează și cred că niciunul nu trebuie să fie scos din calcule. E mai puțin probabil, dar există și un scenariu în care americanii fac sau doar mimează niște mici concesii, rușii o să declare că sunt mulțumiți, Putin își salvează obrazul, o să fie un alt summit Biden – Putin și situația se detensionează.

Nu aș exclude, dar e puțin probabil. În acest moment, mai probabil cred că este un alt scenariu: pentru că Putin a mers mult prea departe, el trebuie să dea o lovitură, dacă ar renunța și s-ar retrage fără să obțină nimic ar însemna o înfrângere”, a specificat expertul.

„Pentru el (Vladimir Putin, n.r.) e o problemă de prestigiu. În acest caz, sunt mai multe variante. Putin ar putea face ceva neobișnuit, o acțiune hibridă, în care să nu fie atât de evidentă agresiunea ca să nu declanșeze imediat sancțiunile Occidentului. În care Berlinul și Washingtonul se ceartă dacă e atac, incursiune, întâmplare nefericită sau… soldații ruși au alunecat pe o coajă de banană.

Rușii pot să facă asta prin intermediul corpurilor de armată locale din Donețk și Lugansk – vorbim de 20.000 de oameni destul de bine antrenați, care ar putea să întindă o capcană trupelor ucrainene și să încerce să le atragă în niște lupte”, a opinat Armand Goșu.

Expertul nu exclude, chiar dacă i se pare foarte puțin probabil în acest moment, scenariul unui război pe un front mai mare. „Nu vă închipuiți că pleacă rușii spre Kiev cu tancurile.

E o grupare prea mică, de doar 130.000 de oameni, pentru o operațiune de anvergură cum ar fi cea presupusă de ocuparea militară a Ucrainei”, a specificat Armand Goșu.

Un alt scenariu ar viza acțiuni cu mai multe brigăzi în zona Donbasului „și să forțeze spre sud, spre Mariupol, pe malul Mării Azov și apoi al Mării Negre. Să obțină un culoar teritorial, care să unească teritoriul Rusiei cu peninsula Crimeea. E clar că rușilor nu le ajunge doar acel pod minuscul de la Kerci.

Peninsula Crimeea în ultimii ani s-a deșertificat, se transformă în Sahara. Ei trebuie să găsească niște soluții pentru a menține viața în Crimeea. Au anexat-o nu ca să o transforme în dune de nisip.

Apoi, din Crimeea rușii ar putea avansa spre Odesa. Ăsta e un scenariu și mai puțin probabil, dar trebuie luat și el în calcul. Rusia ar putea ajunge în Transnistria și pe Dunăre, la nordul brațului Chilia. Asta ar duce la sancțiuni foarte dure”, a menționat Armand Goșu.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 14:55
0
1 529

McDonald’s a deschis cel de-al 6-lea resturant în Chișinău Ⓟ

26 ianuarie, 14:55
0
1 529

McDonald’s a deschis încă un restaurant în Chișinău. Localul, al șaselea la număr, se află pe adresa bd.Ştefan cel Mare, intersecție cu strada Ismail.


Noul restaurant integrează cele mai noi tehnologii McDonald’s și a creat peste 70 de locuri de muncă. Construcția restaurantului a fost efectuată cu respectarea celor mai înalte tehnologii în construcție și siguranță, iar designul modern a fost executat de către cele mai renumite studiouri europene.

Oaspeții care doresc să procure produsele  la pachet o pot face la fereastra McExpress. Deschiderea restaurantului McDonald’s Unic reprezintă un pas important în procesul de dezvoltare a rețelei McDonald’s în Republica Moldova. Noul an aduce vești bune pentru locuitorii orașului Chișinău, astfel că de acum înainte aceștia se pot bucura de produsele lor preferate, prin intermediul unui restaurant modern, cu kiosk-uri digitale, special create pentru o servire rapidă și o experiență unică. O altă noutate pregătită de McDonald’s este fereastra McExpress, care permite comandarea produselor preferate, fără a intra în restaurant și care va activa în regim 24/24

McDonald’s a mai pregătit o surpriză pentru oaspeții săi - până la 31 ianuarie va fi oferit un Hamburger din partea casei, la fiecare comandă de minim 20 lei.

Restaurantul este deschis zilnic între orele 7:00 - 24.00. McDonald’s Unic se află pe adresa bd.Ştefan cel Mare și Sfânt 8, intersecție cu strada Ismail,  fiind dotat cu 140 de locuri în interior și 40 - la terasă. Compania McDonald's este bine cunoscută în Republica Moldova fiind una dintre primele mărci de renume mondial care a întrat cu succes pe piața locală. Primul restaurant McDonald's din Moldova a fost deschis în aprilie 1998, iar ulterior și-a completat rețeaua cu încă cinci restaurante, reușind astfel să deservească anual peste 5 milioane clienți.


Noul restaurant integrează cele mai noi tehnologii McDonald’s și a creat peste 70 de locuri de muncă. Construcția restaurantului a fost efectuată cu respectarea celor mai înalte tehnologii în construcție și siguranță, iar designul modern a fost executat de către cele mai renumite studiouri europene.

Oaspeții care doresc să procure produsele  la pachet o pot face la fereastra McExpress. Deschiderea restaurantului McDonald’s Unic reprezintă un pas important în procesul de dezvoltare a rețelei McDonald’s în Republica Moldova. Noul an aduce vești bune pentru locuitorii orașului Chișinău, astfel că de acum înainte aceștia se pot bucura de produsele lor preferate, prin intermediul unui restaurant modern, cu kiosk-uri digitale, special create pentru o servire rapidă și o experiență unică. O altă noutate pregătită de McDonald’s este fereastra McExpress, care permite comandarea produselor preferate, fără a intra în restaurant și care va activa în regim 24/24

McDonald’s a mai pregătit o surpriză pentru oaspeții săi - până la 31 ianuarie va fi oferit un Hamburger din partea casei, la fiecare comandă de minim 20 lei.

Restaurantul este deschis zilnic între orele 7:00 - 24.00. McDonald’s Unic se află pe adresa bd.Ştefan cel Mare și Sfânt 8, intersecție cu strada Ismail,  fiind dotat cu 140 de locuri în interior și 40 - la terasă. Compania McDonald's este bine cunoscută în Republica Moldova fiind una dintre primele mărci de renume mondial care a întrat cu succes pe piața locală. Primul restaurant McDonald's din Moldova a fost deschis în aprilie 1998, iar ulterior și-a completat rețeaua cu încă cinci restaurante, reușind astfel să deservească anual peste 5 milioane clienți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...