Un cameraman s-a întors în Fâșia Gaza ca să afle soarta unei fetițe subnutrite

În timp ce autoritățile israeliene susțin că ajutoarele umanitare ajung în Fâșia Gaza, realitatea documentată de BBC, dar și de organizații neguvernamentale, indică altceva: familiile de acolo nu au apă, mâncare sau acces la servicii medicale, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Iar copii precum Siwar sunt cei care suferă cel mai mult. Pentru acești copii nu există trecut sau viitor, există doar prezentul și chinul pentru a-i supraviețui.

Unde odată copiii se înghesuiau să fie filmați de jurnaliștii străini, acum de-abia le sesisează prezența. S-au obișnuit, scrie BBC, să fie filmați. Foamea i-a sleit de puteri. Copiii așteaptă la cozi, alături de adulți, pentru rații puține sau chiar deloc.

Prinși în capcană

BBC scrie că după 19 luni de război în care cameramanul lor local a documentat conflictul, acesta le-a spus că „nu e bine”. În toate aceste luni, a fost martor tăcut la foametea și la bombardamentele care au răpus zeci de copii, mulți dintre ei filmați de el. 

„Păstrează o distanță respectuoasă față de ei, dar rămân în mintea lor, zi și noapte. E și el unul dintre ei, prins în capcană în acest iad claustrofobic”, scrie BBC.

Plânsetele unui copil l-au marcat în mod special. După ce a filmat-o pe Siwar Ashour, o fetiță de cinci luni, pe când a fost internată la spitalul Nasser din Khan Younis din cauza subnutriției, cameramanul a scris redacției că ceva „s-a frânt în interiorul său”. Pe atunci, Siwar avea puțin peste două kilograme. O fetiță de cinci luni ar trebui să aibă cel puțin șase kilograme.

„E ca un schelet. E atât de slabă că mă doare să mă uit la ea. Plâng când mă uit la ea”, a spus mama copilei.

Când a aflat că micuța a fost externată, cameramanul BBC s-a întors pe străzile cu case pulverizate de bombardamente și adăposturi improvizate ca să o găsească. Colegii din redacția centrală i-au scris în urmă cu câteva zile să-l întrebe cum e.

„Nu sunt bine. În urmă cu puțin timp, armata israeliană a anunțat evacuarea majorității zonelor din Khan Younis. Nu știm ce să facem, nu există un loc sigur în care să ne ducem. Al-Mawasi e supraaglomerat de refugiați. Suntem pierduți și nu avem idee care e decizia corectă în acest moment”, a spus el. 

A găsit-o apoi pe Siwar într-un adăpost, alături de mama ei, Najwa și bunica ei, Reem. Copila e tăcută. Are o alergie severă și nu poate bea lapte praf normal. Mama ei a fost și ea subnutrită când a născut-o așa că nu a avut lapte. Copila a fost externată cu o cutie de lapte praf special din spital, o cutie care e pe final. Din cauza războiului și a blocadei Israelului pe ajutoarelor umanitare e penurie de lapte praf în Gaza.

Greutatea fetiței se stabilizase când a fost în spital, dar în cele câteva zile de când a fost externată a început să scadă iar în greutate.

„Doctorii mi-au spus că starea ei e mai bună, dar e încă slabă. I-au găsit doar o cutie de lapte praf și a început să se termine. E teribil, se urcă insectele pe ea și trebuie să o țin acoperită cu o eșarfă ca să nu o atingă nimic”, a spus mama fetei, o tânără de doar 23 de ani.

Siwar nu știe alte sunete decât cele ale războiului: artilerie, rachete, drone și bombe, din apropiere și din depărtare. 

„Înțelege. Sunetele tancurilor, avioanelor de război și ale rachetelor sunt atât de puternice și sunt aproape de noi. Când Siwar aude aceste sunete începe să plângă. Dacă doarme, se trezește speriată și plânge”, a spus mama ei.

Mamele sunt atât de slabe că nu își pot alăpta copiii

Medicii din Fâșia Gaza au avertizat că din cauza subnutriției multe mame nu au reușit să-și alăpteze copiii. Este și cazul lui Najwa. Ea și mama ei abia reușesc să găsească ceva să mănânce în fiecare zi. Fiecare zi e o luptă pentru supraviețuire. 

„În cazul nostru nu putem să cumpărăm lapte sau scutece din cauza prețurilor și a granițelor închise”, a spus ea.

În 22 mai, armata israeliană a anunțat că nu există penurie alimentară în Gaza. A transmis că au fost livrate „cantități semnificative de mâncare pentru bebeluși și făină” în enclavă. Armata susține că Hamas fură ajutoarele umanitare.

Însă, alte organizații umanitare, dar și ONU și multe guverne străine, inclusiv Marea Britanie au respins declarațiile armatei israeliene că nu există penurie alimentară în Gaza. Inclusiv președintele Donald Trump a vorbit despre oamenii care „mor de foame” în enclavă. 

Președintele ONU Antonio Guterres a comparat volumul de ajutor umanitar pe care Israel l-a permis în Gaza cu o „linguriță”. Palestinienii „îndură ceea ce este poate cea mai crudă fază a acestui conflict”, a spus el. 

80% din Fâșia Gaza este acum considerată zonă militarizată israeliană sau un loc din care oamenilor li s-a spus să plece, potrivit ONU.

Singura constantă, scrie BBC, în acest război este suferința a celor 2,1 milioane de oameni din Gaza, ca Najwa și fiica ei, Siwar: „Nu ne mai gândim la viitor sau la trecut”, a spus ea. Există doar prezentul și cum să îi supraviețuiești, a concluzionat BBC.

BBC a păstrat identitatea cameramanului din Fâșia Gaza anonimă.