1b:I[82767,["8291","static/chunks/8291-2772d36e743ebfc3.js","3361","static/chunks/3361-ff16e1a87fdbc4e8.js","8897","static/chunks/8897-cdc240febcf0d92c.js","4949","static/chunks/4949-a006406905ead718.js","1829","static/chunks/1829-32423e461662f8b6.js","7688","static/chunks/7688-a6d4e4082eea8cf6.js","7042","static/chunks/7042-70ef13e2cee2f3bf.js","4208","static/chunks/4208-f1182d692d8acbf3.js","9085","static/chunks/9085-9ea220e4dcb8e837.js","295","static/chunks/app/article/%5BcategoryUrl%5D/%5BarticleUrl%5D/page-d61065b77a1fa390.js"],"ApolloStateProvider"] 1c:T50f,

UE a activat pe data de 4 martie 2022, în premieră, directiva privind protecţia temporară în Uniune, care le acordă beneficiarilor ucraineni un statut ce le permite să locuiască, să lucreze şi să primească ajutoare în ţările UE, transmite Știri.md cu referire la bursa.ro.

Această protecţie, care urma să expire la 4 martie 2025, a fost prelungită cu încă un an, din cauza continuării războiului.

„Zi după zi, Rusia terorizează poporul ucrainean cu bombardamentele sale (...) Cei care au fugit de agresiune pot continua să conteze pe solidaritatea noastră”, a declarat secretarul de stat pentru azil şi migraţie al Belgiei, Nicole de Moor.

Belgia exercită până la 30 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, ce va fi preluată ulterior de Ungaria.

Ţările din UE care găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi ucraineni sunt Germania (aproape 1,2 milioane), Polonia (peste 950.000) şi Cehia (peste 350.000).

Potrivit Eurostat, femeile adulte reprezintă aproape jumătate dintre beneficiarii acestei protecţii, iar minorii - în jur de o treime.