14 ianuarie, 23:58
2
332

Ucraina: În atacul cibernetic ar fi implicați hackeri cu legături ruse

14 ianuarie, 23:58
2
332

Serviciul de de securitate al Ucrainei a anunțat vineri că a descoperit indicii că atacul cibernetic împotriva mai multor site-uri guvernamentale este legat de grupuri de hackeri asociate cu serviciile de informații rusești, scrie Reuters.

Ucraina: În atacul cibernetic ar fi implicați hackeri cu legături ruseFoto: gov.ua

„Toate detaliile incidentului sunt documentate în cadrul anchetei desfășurate. Până acum, putem spune că există indicii de implicare în incident a unor grupuri de hackeri asociate cu serviciile speciale ale Federației Ruse”, se arată într-o declarație a serviciului ucrainean de securitate, SBU, citată de Reuters, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seara. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

„Ucraineni! Toate datele voastre personale au fost încărcate pe rețeaua publică. Toate datele din calculatoare au fost distruse și sunt imposibil de recuperat”, s-a arătat în mesajul scris în ucraineană, poloneză și rusă, apărut pe site-urile sparte ale instituțiilor guvernamentale din Ucraina vizate de atac.

Purtătorul de cuvânt al ministrului de Externe ucrainean a declarat că este „prea devreme” pentru a preciza cine s-a aflat în spatele acestui atac dar a sugerat că Rusia s-a aflat în spatele unor atacuri similare în anii trecuți.

„E prea devreme să tragem o concluzie, dar avem un lung istoric de atacuri rusești împotriva Ucrainei”, a spus oficialul ucrainean.

„Toate detaliile incidentului sunt documentate în cadrul anchetei desfășurate. Până acum, putem spune că există indicii de implicare în incident a unor grupuri de hackeri asociate cu serviciile speciale ale Federației Ruse”, se arată într-o declarație a serviciului ucrainean de securitate, SBU, citată de Reuters, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seara. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

„Ucraineni! Toate datele voastre personale au fost încărcate pe rețeaua publică. Toate datele din calculatoare au fost distruse și sunt imposibil de recuperat”, s-a arătat în mesajul scris în ucraineană, poloneză și rusă, apărut pe site-urile sparte ale instituțiilor guvernamentale din Ucraina vizate de atac.

Purtătorul de cuvânt al ministrului de Externe ucrainean a declarat că este „prea devreme” pentru a preciza cine s-a aflat în spatele acestui atac dar a sugerat că Rusia s-a aflat în spatele unor atacuri similare în anii trecuți.

„E prea devreme să tragem o concluzie, dar avem un lung istoric de atacuri rusești împotriva Ucrainei”, a spus oficialul ucrainean.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

18 ianuarie, 23:37
0
160

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din Ucraina

18 ianuarie, 23:37
0
160

Potrivit ziarului The Wall-Street Journal (WSJ), administraţia americană consideră că o astfel de decizie va trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din UcrainaFoto: house.gov

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 22:13
3
378

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă Ucraina

18 ianuarie, 22:13
3
378

Alianţa Nord-Atlantică va reacţiona la un eventual atac al Rusiei asupra Ucrainei prin suplimentarea prezenţei militare în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România.

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă UcrainaFoto: tv8.md

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 21:34
6
470

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice moment

18 ianuarie, 21:34
6
470

Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucrainei, a declarat, marţi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o "situaţie extrem de periculoasă în acest moment", relatează Reuters.

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice momentFoto: digi24.ro

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 17:22
0
466

Olaf Scholz: Germania este pregătită să blocheze conducta Nord Stream 2

18 ianuarie, 17:22
0
466

Germania este pregătită să ia în calcul blocarea conductei Nord Stream 2 în cazul în care Rusia atacă Ucraina, a declarat marți cancelarul Olaf Scholz, ca răspuns la presiunile interne și internaționale tot mai mari pe fondul consolidării armatei ruse la granițele Ucrainei.

Olaf Scholz: Germania este pregătită să blocheze conducta Nord Stream 2Foto: Profimedia Images

„Este clar că (n.red. Rusia) va plăti un preț mare și orice variantă va fi discutată în cazul în care va exista o intervenție militară în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o întrebare despre Nord Stream 2 după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Stoltenberg a declarat că a invitat aliații NATO și Rusia la o nouă serie de întâlniri pentru a discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate, după ce o primă rundă de discuții a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, fără a se ajunge la un acord.

Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. 

Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod special înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, partidul Verzilor, care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.

„Este clar că (n.red. Rusia) va plăti un preț mare și orice variantă va fi discutată în cazul în care va exista o intervenție militară în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o întrebare despre Nord Stream 2 după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Stoltenberg a declarat că a invitat aliații NATO și Rusia la o nouă serie de întâlniri pentru a discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate, după ce o primă rundă de discuții a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, fără a se ajunge la un acord.

Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. 

Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod special înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, partidul Verzilor, care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 16:16
7
685

Recep Tayyip Erdogan cere Rusiei să nu invadeze Ucraina

18 ianuarie, 16:16
7
685

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut Rusiei să nu „invadeze” Ucraina, potrivit declaraţiilor difuzate de agenţia de presă turcă oficială Anadolu, citată de AFP, pe fondul temerilor Kievului şi Occidentului cu privire la o posibilă agresiune din partea Rusiei împotriva ţării vecine, la frontiera cu care Moscova a comasat zeci de mii de militari şi echipamente.

Recep Tayyip Erdogan cere Rusiei să nu invadeze UcrainaFoto: Profimedia

Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus, Vladimir Putin, scrie Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania.

„Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV.

„Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc.

„Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: 'Voi invada această zonă, o voi acapara!'”, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul.

„Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.

Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea.

În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei.

În noiembrie, Erdogan declarase că Turcia este dispusă să preia rolul de mediator al crizei, ofertă salutată de Ucraina, dar respinsă de Rusia, notează Reuters.

Ankara susţine de asemenea că sancţiunile (occidentale) împotriva Rusiei nu ar fi o soluţie la problemă.

Moscova – care a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană, ceea ce a generat temerea Occidentului cu privire la o posibilă agresiune în ţara vecină – a dezminţit orice intenţii belicoase şi susţine, dimpotrivă, că ea se simte ameninţată de consolidarea NATO în regiune.

Rusia şi Belarus au justificat marţi exerciţiile militare „inopinate” de pregătire de luptă la graniţele UE şi Ucrainei prin tensiunile cu Occidentul, într-un moment în care eforturile diplomatice de detensionare a situaţiei par să fi intrat în impas.

Moscova şi Washingtonul urmează să se pronunţe în următoarele zile în ceea ce priveşte viitorul negocierilor dintre ele, după ce trei runde de discuţii între Rusia şi Occident nu au reuşit să dezamorseze riscul unui nou conflict în Ucraina.

Ca răspuns la revoluţia prooccidentală din Ucraina (toamna 2013-2014), calificată de Kremlin drept o „lovitură de stat”, orchestrată de Occident, în special de SUA, Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi este percepută ca „finanţatorul” miliţiilor separatiste proruse din estul Ucrainei, scena unui război de aproape opt ani.

Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus, Vladimir Putin, scrie Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania.

„Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV.

„Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc.

„Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: 'Voi invada această zonă, o voi acapara!'”, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul.

„Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.

Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea.

În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei.

În noiembrie, Erdogan declarase că Turcia este dispusă să preia rolul de mediator al crizei, ofertă salutată de Ucraina, dar respinsă de Rusia, notează Reuters.

Ankara susţine de asemenea că sancţiunile (occidentale) împotriva Rusiei nu ar fi o soluţie la problemă.

Moscova – care a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană, ceea ce a generat temerea Occidentului cu privire la o posibilă agresiune în ţara vecină – a dezminţit orice intenţii belicoase şi susţine, dimpotrivă, că ea se simte ameninţată de consolidarea NATO în regiune.

Rusia şi Belarus au justificat marţi exerciţiile militare „inopinate” de pregătire de luptă la graniţele UE şi Ucrainei prin tensiunile cu Occidentul, într-un moment în care eforturile diplomatice de detensionare a situaţiei par să fi intrat în impas.

Moscova şi Washingtonul urmează să se pronunţe în următoarele zile în ceea ce priveşte viitorul negocierilor dintre ele, după ce trei runde de discuţii între Rusia şi Occident nu au reuşit să dezamorseze riscul unui nou conflict în Ucraina.

Ca răspuns la revoluţia prooccidentală din Ucraina (toamna 2013-2014), calificată de Kremlin drept o „lovitură de stat”, orchestrată de Occident, în special de SUA, Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi este percepută ca „finanţatorul” miliţiilor separatiste proruse din estul Ucrainei, scena unui război de aproape opt ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 14:28
2
794

Rusia și-a evacuat personalul diplomatic neesențial din Ucraina

18 ianuarie, 14:28
2
794

Rușii au început să-și retragă personalul diplomatic din Kiev, la începutul lunii ianuarie, chiar înaintea începerii negocierilor cu NATO pe tema Ucrainei.

Rusia și-a evacuat personalul diplomatic neesențial din Ucraina

Cât se poate de vizibil, ca să transmită un mesaj, familiile diplomaților și personalul neesențial au părăsit țara, potrivit unor surse locale consultate de New York Times, transmite Știri.md cu referire la Spotmedia.ro.

Un autobuz cu 18 persoane, majoritatea femei și copii, a pornit pe 5 ianuarie spre Moscova, potrivit unui oficial ucrainean din serviciile de securitate.

Alte 30 de persoane au părăsit țara în zilele următoare, de la ambasada din Kiev și consulatul din Liov, iar diplomații altor două misiuni rusești din Ucraina au fost anunțați să fie gata de plecare.

Autoritățile de la Kiev și partenerii occidentali se întreabă acum dacă rușii chiar se pregătesc de un conflict în Ucraina sau poate a fost doar un exercițiu ori un element de război psihologic, care să le ofere un avantaj în negociere.

În tot acest timp, convoaie cu tancuri și armament rusesc traversează Rusia și vin spre granița cu Ucraina, pentru exercițiile militare comune din Belarus, în timp ce țara a fost lovită și de un val de atacuri cibernetice.

Cât se poate de vizibil, ca să transmită un mesaj, familiile diplomaților și personalul neesențial au părăsit țara, potrivit unor surse locale consultate de New York Times, transmite Știri.md cu referire la Spotmedia.ro.

Un autobuz cu 18 persoane, majoritatea femei și copii, a pornit pe 5 ianuarie spre Moscova, potrivit unui oficial ucrainean din serviciile de securitate.

Alte 30 de persoane au părăsit țara în zilele următoare, de la ambasada din Kiev și consulatul din Liov, iar diplomații altor două misiuni rusești din Ucraina au fost anunțați să fie gata de plecare.

Autoritățile de la Kiev și partenerii occidentali se întreabă acum dacă rușii chiar se pregătesc de un conflict în Ucraina sau poate a fost doar un exercițiu ori un element de război psihologic, care să le ofere un avantaj în negociere.

În tot acest timp, convoaie cu tancuri și armament rusesc traversează Rusia și vin spre granița cu Ucraina, pentru exercițiile militare comune din Belarus, în timp ce țara a fost lovită și de un val de atacuri cibernetice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 10:18
0
625

Marea Britanie trimite arme antitanc Ucrainei: Nu e amenințare pentru Rusia

18 ianuarie, 10:18
0
625

Marea Britanie a început să trimită Ucrainei armament antitanc pentru a se apăra de o potențială invazie, în contextul tensiunilor create de masarea de trupe rusești în apropiere de graniță.

Marea Britanie trimite arme antitanc Ucrainei: Nu e amenințare pentru RusiaFoto: profimedia

„Am luat decizia de a furniza Ucrainei sisteme defensive de armament ușor antitanc”, a declarat, luni, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, în Parlament, adăugând că primele transporturi au fost trimise deja, împreună cu un număr mic de personal care să asigure și instruirea pentru o perioadă scurtă de timp, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Ministrul nu a specificat tipul și numărul sistemelor trimise, dar a precizat: „Nu sunt arme strategice și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Sunt pentru apărare”.

„Sunt sisteme cu rază scurtă... dar, oricum, i-ar face pe oameni să se oprească puțin și să se gândească ce fac, iar dacă Ucraina ar fi invadată cu tancurile, aceste sisteme vor face parte din mecanismul de apărare.”

Ministrul Apărării de la Kiev a aplaudat anunțul Marii Britanii.

„Ucraina apreciază cu adevărat decizia Marii Britanii de a furniza un nou pachet de sisteme defensive de armament ușor antitanc”, a scris ministrul Oleksii Reznikov pe Twitter.

Țările occidentale au exprimat temeri că Rusia își pregătește un pretext pentru un nou asalt asupra Ucrainei, pe care a mai invadat-o în 2014.

„Am luat decizia de a furniza Ucrainei sisteme defensive de armament ușor antitanc”, a declarat, luni, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, în Parlament, adăugând că primele transporturi au fost trimise deja, împreună cu un număr mic de personal care să asigure și instruirea pentru o perioadă scurtă de timp, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Ministrul nu a specificat tipul și numărul sistemelor trimise, dar a precizat: „Nu sunt arme strategice și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Sunt pentru apărare”.

„Sunt sisteme cu rază scurtă... dar, oricum, i-ar face pe oameni să se oprească puțin și să se gândească ce fac, iar dacă Ucraina ar fi invadată cu tancurile, aceste sisteme vor face parte din mecanismul de apărare.”

Ministrul Apărării de la Kiev a aplaudat anunțul Marii Britanii.

„Ucraina apreciază cu adevărat decizia Marii Britanii de a furniza un nou pachet de sisteme defensive de armament ușor antitanc”, a scris ministrul Oleksii Reznikov pe Twitter.

Țările occidentale au exprimat temeri că Rusia își pregătește un pretext pentru un nou asalt asupra Ucrainei, pe care a mai invadat-o în 2014.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 10:00
0
1 116

Tensiuni Rusia-Ucraina: Canada își trimite forțele speciale în Ucraina

18 ianuarie, 10:00
0
1 116

Ministerul Apărării al Canadei își trimite forțele speciale în Ucraina, în contextul conflictelor cu Rusia.

Tensiuni Rusia-Ucraina: Canada își trimite forțele speciale în UcrainaFoto: Shutterstock

Potrivit Global News, canadienii se tem de agravarea situației, iar pentru a susține partea ucraineană, au trimis mai mulți soldați, transmite Știri.md.

Astfel, principala misiune a forțelor speciale - identificarea unui plan de evacuare a diplomaților canadieni în cazul escaladării conflictului.

De menționat că autoritățile nu au confirmat, dar nici nu au infirmat faptul că au trimis forțele speciale în ajutorul Ucrainei.

Potrivit Global News, canadienii se tem de agravarea situației, iar pentru a susține partea ucraineană, au trimis mai mulți soldați, transmite Știri.md.

Astfel, principala misiune a forțelor speciale - identificarea unui plan de evacuare a diplomaților canadieni în cazul escaladării conflictului.

De menționat că autoritățile nu au confirmat, dar nici nu au infirmat faptul că au trimis forțele speciale în ajutorul Ucrainei.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 08:59
0
534

SUA şi Marea Britanie oferă Ucrainei armament pentru a se apăra de Rusia

18 ianuarie, 08:59
0
534

Un grup bipartizan din Senatul Statelor Unite a promis luni, în timpul unei vizite la Kiev, solidaritate şi furnizarea de arme, avertizându-l în acelaşi timp pe preşedintele rus Vladimir Putin să nu lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei.

SUA şi Marea Britanie oferă Ucrainei armament pentru a se apăra de RusiaFoto: reuters.com

Marea Britanie a anunţat la rândul ei că va furniza Ucrainei arme antitanc, transmite Știri.md cu referire la News.ro.

Rusia a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea graniţei Ucrainei şi a presat Statele Unite să îi ofere garanţii de securitate, inclusiv blocarea aderării Ucrainei la NATO. Moscova neagă însă că ar plănui o ofensivă militară.

”Cred că Vladimir Putin a făcut cea mai mare greşeală a carierei sale subestimând cât de curajos va lupta poporul Ucrainei cu el dacă invadează. Şi vom impune sancţiuni economice paralizante, dar, mai important, vom oferi poporului Ucrainei armele, armele letale de care au nevoie pentru a-şi apăra vieţile şi mijloacele de existenţă”, a declarat senatorul Richard Blumenthal reporterilor, după ce delegaţia sa întâlnit cu preşedintele Vladimir Zelenski.

Aceste arme ar putea include rachete antitanc Javelin, rachete Stinger, arme de calibru mic şi bărci, a spus el.

”Şi aşa mesajul nostru este: vor exista consecinţe dacă el alege să încalce caracterul sfânt al acestei democraţii”, a adăugat senatorul Amy Klobuchar.

Marea Britanie a anunţat la rândul ei, luni, că furnizează Ucrainei arme antitanc pentru a o ajuta să se apere de o potenţială invazie, în contextul unui conflict cu Rusia,

”Am luat decizia de a furniza Ucrainei sisteme uşoare de arme defensive antiblindate”, a declarat secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, în Parlament, spunând că primele sisteme au fost deja livrate luni şi un număr mic de personal britanic va oferi instruire pentru o perioadă scurtă de timp.

El nu a precizat numărul sau tipul de arme care au fost trimise, dar a spus: ”Nu sunt arme strategice şi nu reprezintă nicio ameninţare pentru Rusia. Ele trebuie folosite în autoapărare”.

”Acestea sunt cu rază scurtă de acţiune.... dar totuşi, i-ar face pe oameni să se oprească şi să se gândească la ceea ce fac şi dacă tancurile ar intra în Ucraina, dacă ar invada-o, atunci ar face parte din mecanismul de apărare”.

Wallace a spus că l-a invitat pe ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, să viziteze Londra în următoarele câteva săptămâni pentru a discuta despre criză, deşi nu ştie dacă ruşii vor accepta.

"Decalajul actual este mare, dar nu de nedepăşit. Încă sper că diplomaţia va prevala. Este alegerea preşedintelui (Vladimir) Putin", a spus Wallace.

Marea Britanie a anunţat la rândul ei că va furniza Ucrainei arme antitanc, transmite Știri.md cu referire la News.ro.

Rusia a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea graniţei Ucrainei şi a presat Statele Unite să îi ofere garanţii de securitate, inclusiv blocarea aderării Ucrainei la NATO. Moscova neagă însă că ar plănui o ofensivă militară.

”Cred că Vladimir Putin a făcut cea mai mare greşeală a carierei sale subestimând cât de curajos va lupta poporul Ucrainei cu el dacă invadează. Şi vom impune sancţiuni economice paralizante, dar, mai important, vom oferi poporului Ucrainei armele, armele letale de care au nevoie pentru a-şi apăra vieţile şi mijloacele de existenţă”, a declarat senatorul Richard Blumenthal reporterilor, după ce delegaţia sa întâlnit cu preşedintele Vladimir Zelenski.

Aceste arme ar putea include rachete antitanc Javelin, rachete Stinger, arme de calibru mic şi bărci, a spus el.

”Şi aşa mesajul nostru este: vor exista consecinţe dacă el alege să încalce caracterul sfânt al acestei democraţii”, a adăugat senatorul Amy Klobuchar.

Marea Britanie a anunţat la rândul ei, luni, că furnizează Ucrainei arme antitanc pentru a o ajuta să se apere de o potenţială invazie, în contextul unui conflict cu Rusia,

”Am luat decizia de a furniza Ucrainei sisteme uşoare de arme defensive antiblindate”, a declarat secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, în Parlament, spunând că primele sisteme au fost deja livrate luni şi un număr mic de personal britanic va oferi instruire pentru o perioadă scurtă de timp.

El nu a precizat numărul sau tipul de arme care au fost trimise, dar a spus: ”Nu sunt arme strategice şi nu reprezintă nicio ameninţare pentru Rusia. Ele trebuie folosite în autoapărare”.

”Acestea sunt cu rază scurtă de acţiune.... dar totuşi, i-ar face pe oameni să se oprească şi să se gândească la ceea ce fac şi dacă tancurile ar intra în Ucraina, dacă ar invada-o, atunci ar face parte din mecanismul de apărare”.

Wallace a spus că l-a invitat pe ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, să viziteze Londra în următoarele câteva săptămâni pentru a discuta despre criză, deşi nu ştie dacă ruşii vor accepta.

"Decalajul actual este mare, dar nu de nedepăşit. Încă sper că diplomaţia va prevala. Este alegerea preşedintelui (Vladimir) Putin", a spus Wallace.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 08:08
7
2 617

BILD: Trenuri cu soldați și tancuri rusești, gata să plece în Ucraina

18 ianuarie, 08:08
7
2 617

Armata Rusiei s-a pus în mișcare. În aprilie și, din nou, în octombrie 2021, Kremlinul și-a deplasat mai mult de 100.000 de soldați din districtele militare de sud, vest, nord și centru către granița cu Ucraina.

BILD: Trenuri cu soldați și tancuri rusești, gata să plece în UcrainaFoto: profimedia

Acum, militarii așteaptă noi ordine din partea lui Vladimir Putin în tabere uriașe de la marginea graniței ruso-ucrainene și în Crimeea, peninsula ucraineană ocupată de ruși, scrie BILD, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

De săptămâna aceasta, chiar și experții pe teme militare au rămas uluiți de Rusia. Printr-un tur de forță logistic, Putin își deplasează armata din estul îndepărtat al țării înspre partea opusă pentru a-și desfășura trupele la granița de vest cu Ucraina.

Trenurile străbat o distanță de 7.000 de kilometri de-a lungul legendarei căi ferate transsiberiene în direcția Ucrainei și a statelor membre NATO.

Mișcări-armata-rusă

„Numai pe 11 ianuarie, douăsprezece trenuri militare de marfă au trecut spre vest prin Krasnoyarsk”, a spus expertul militar finlandez Petri Mäkelä. „Dacă este adevărat, este o mișcare masivă.”

„Calea ferată transsiberiană este o rețea importantă de transport militar dintr-o parte în cealaltă a Rusiei. Un tren militar face șase-șapte zile până ajunge din Orientul Îndepărtat al Pacificului în vestul Rusiei. Trenurile din Siberia parcurg distanța în doar două-trei zile”, a declarat pentru BILD expertul irlandez în domeniul apărării Andy Scollick.

Scollick a declarat pentru BILD că relocarea masivă „nu are, desigur, nimic de-a face cu Kazahstanul și nimic de-a face cu exercițiile extinse planificate de armata rusă. Prin urmare, se înțelege că [trupele] se îndreaptă spre vest pentru a completa și sprijini consolidarea operațională din apropierea graniței de est a Ucrainei.”

În trenurile siberiene găsești tot ce ai nevoie pentru război, scrie BILD. Cele mai avansate tancuri de luptă ale Rusiei, lansatoare de rachete, camioane, ambulanțe, sisteme de rachete balistice cu capacitate nucleară și nenumărate vehicule logistice.

Și tocmai această ultimă categorie de echipament militar îl îngrijorează pe Scollick. Dacă Rusia „ar fi vrut doar să facă zgomot de săbii, un spectacol cu tancuri și artilerie ar fi fost în mare parte suficient”.

„Dar mișcarea logistică masivă seamănă cu echipamentul necesar pentru a susține o operațiune de luptă. Și nu este vorba doar de echipament. Cele mai multe dintre aceste trenuri au vagoane de pasageri pentru trupe și vagoane de marfă pentru echipamentul lor.”

Putin își mută armata din mai multe districte militare din toată țara către granița cu Ucraina

BILD: Putin pare că se pregătește de o campanie militară cum nu a mai văzut Europa din cel de-al Doilea Război Mondial

În concluzie, Putin pare să fie serios de această dată. Contrar tuturor asigurărilor că regimul „nu se așteaptă la nicio intensificare” (a tensiunilor), președintele rus pare să se pregătească de o campanie militară cum nu a mai văzut Europa din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie BILD.

Pe aceeași temă, ministrul de externe adjunct al Rusiei Serghei Ryabkov a anunțat ieri finalizarea discuțiilor cu SUA și NATO. Occidentul, potrivit lui Ryabkov, a spus „nu” ofertelor Rusiei.

Prin această declarație, Ryabkov se referea la pretențiile lui Putin ca NATO să își retragă trupele din toate țările care nu făceau parte din alianță înainte de 1997 (ca de exemplu, Polonia și țările baltice) și să garanteze că Ucraina și Georgia nu se vor alătura „niciodată” alianței.

Ryabkov a avertizat că armata i-a pus la dispoziție lui Putin mai multe „opțiuni pentru cazul în care situația din Ucraina se deteriorează.” Dar, mai există șanse pentru o „soluție diplomatică”.

Acum, militarii așteaptă noi ordine din partea lui Vladimir Putin în tabere uriașe de la marginea graniței ruso-ucrainene și în Crimeea, peninsula ucraineană ocupată de ruși, scrie BILD, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

De săptămâna aceasta, chiar și experții pe teme militare au rămas uluiți de Rusia. Printr-un tur de forță logistic, Putin își deplasează armata din estul îndepărtat al țării înspre partea opusă pentru a-și desfășura trupele la granița de vest cu Ucraina.

Trenurile străbat o distanță de 7.000 de kilometri de-a lungul legendarei căi ferate transsiberiene în direcția Ucrainei și a statelor membre NATO.

Mișcări-armata-rusă

„Numai pe 11 ianuarie, douăsprezece trenuri militare de marfă au trecut spre vest prin Krasnoyarsk”, a spus expertul militar finlandez Petri Mäkelä. „Dacă este adevărat, este o mișcare masivă.”

„Calea ferată transsiberiană este o rețea importantă de transport militar dintr-o parte în cealaltă a Rusiei. Un tren militar face șase-șapte zile până ajunge din Orientul Îndepărtat al Pacificului în vestul Rusiei. Trenurile din Siberia parcurg distanța în doar două-trei zile”, a declarat pentru BILD expertul irlandez în domeniul apărării Andy Scollick.

Scollick a declarat pentru BILD că relocarea masivă „nu are, desigur, nimic de-a face cu Kazahstanul și nimic de-a face cu exercițiile extinse planificate de armata rusă. Prin urmare, se înțelege că [trupele] se îndreaptă spre vest pentru a completa și sprijini consolidarea operațională din apropierea graniței de est a Ucrainei.”

În trenurile siberiene găsești tot ce ai nevoie pentru război, scrie BILD. Cele mai avansate tancuri de luptă ale Rusiei, lansatoare de rachete, camioane, ambulanțe, sisteme de rachete balistice cu capacitate nucleară și nenumărate vehicule logistice.

Și tocmai această ultimă categorie de echipament militar îl îngrijorează pe Scollick. Dacă Rusia „ar fi vrut doar să facă zgomot de săbii, un spectacol cu tancuri și artilerie ar fi fost în mare parte suficient”.

„Dar mișcarea logistică masivă seamănă cu echipamentul necesar pentru a susține o operațiune de luptă. Și nu este vorba doar de echipament. Cele mai multe dintre aceste trenuri au vagoane de pasageri pentru trupe și vagoane de marfă pentru echipamentul lor.”

Putin își mută armata din mai multe districte militare din toată țara către granița cu Ucraina

BILD: Putin pare că se pregătește de o campanie militară cum nu a mai văzut Europa din cel de-al Doilea Război Mondial

În concluzie, Putin pare să fie serios de această dată. Contrar tuturor asigurărilor că regimul „nu se așteaptă la nicio intensificare” (a tensiunilor), președintele rus pare să se pregătească de o campanie militară cum nu a mai văzut Europa din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie BILD.

Pe aceeași temă, ministrul de externe adjunct al Rusiei Serghei Ryabkov a anunțat ieri finalizarea discuțiilor cu SUA și NATO. Occidentul, potrivit lui Ryabkov, a spus „nu” ofertelor Rusiei.

Prin această declarație, Ryabkov se referea la pretențiile lui Putin ca NATO să își retragă trupele din toate țările care nu făceau parte din alianță înainte de 1997 (ca de exemplu, Polonia și țările baltice) și să garanteze că Ucraina și Georgia nu se vor alătura „niciodată” alianței.

Ryabkov a avertizat că armata i-a pus la dispoziție lui Putin mai multe „opțiuni pentru cazul în care situația din Ucraina se deteriorează.” Dar, mai există șanse pentru o „soluție diplomatică”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...