14 ianuarie, 19:58
6
1 542

Ucraina anunță că se teme de provocări ale Rusiei în Transnistria

14 ianuarie, 19:58
6
1 542

Acuzațiile vin la o zi după ultima rundă de negocieri dintre SUA și Rusia pe tema Ucrainei și a securității în Europa, finalizate fără rezultat, potrivit celor două tabere, scrie Reuters.

Ucraina anunță că se teme de provocări ale Rusiei în TransnistriaFoto: libertatea.ro

Serviciile speciale ruse ar pregăti „provocări” împotriva militarilor ruşi dislocaţi în regiunea separatistă Transnistria, din estul Republicii Moldova, cu scopul de a acuza Ucraina, relatează Reuters, Ukrinform, Unian şi Ukrainska Pravda, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Aceste provocări ar viza depozitele de artilerie ale forţelor ruse din Transnistria, menţionează Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării într-un comunicat postat pe pagina sa oficială de pe Facebook.

„Conform Serviciului de informaţii militare, la 13 ianuarie, Brigada a III-a autonomă motorizată din cadrul forţelor armate din regiunea transnistreană a fost reunită în cadrul unei şedinţe de lucru, în cursul căreia personalul a fost informat că se aşteaptă provocări din partea Ucrainei în zona localităţii Cobasna, unde se află depozitele de muniţie de artilerie ale Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR)”, se menţionează în comunicatul oficial al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării, citat de agenţia de presă ucraineană Unian.

Cu toate acestea, nu există un ordin de punere în alertă de pregătire de luptă a acestei brigăzi, dar i s-a pus în vedere să aibă toate efectivele pregătite, ca „în caz de urgenţă” să poată acţiona pentru a îndeplini sarcinile ce îi vor fi atribuite.

„Conform situaţiei de la ora actuală, concediile şi permisiile nu au fost anulate, dar comandanţilor li s-a ordonat să aducă la cunoştinţa subordonaţilor necesitatea de a ajunge la unitatea militară în cazul unui anumit semnal”, se mai arată în comunicat.

Acuzațiile Kievului sunt dublate de declarații relativ similare formulate la Washington. Jack Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Joe Biden, citând serviciile de informaţii ale SUA, a declarat și el joi că Rusia ar putea fabrica premisele pentru o invazie în Ucraina.

„Rusia are în vedere pregătirea premiselor pentru o invazie, inclusiv prin subversiune şi operaţiuni informative, pentru a acuza Ucraina de pregătirea unui atac împotriva forţelor proruse din estul Ucrainei”, a spus el.

Sullivan a promis că va oferi informaţii suplimentare cu privire la acest scenariu în următoarele 24 de ore.

Nu sunt singurele semne ale tensiunilor de la graniță. Ucraina a fost vizată vineri de un atac cibernetic major, prin care cetăţenii săi au fost avertizați că trebuie „să le fie frică şi să se aştepte la ceea ce este mai rău”.

Rusia, care a concentrat peste 100.000 de militari la graniţa ucraineană, a difuzat în acelaşi timp la televiziune imagini cu desfăşurarea unor forţe suplimentare în cadrul unui exerciţiu.

Noi avertismente din partea Moscovei

Vineri, Rusia a lansat un nou avertisment la adresa SUA şi a NATO, spunând că „nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile sale de a se stabili garanţii de securitate, potrivit EFE şi Interfax, citate de Agerpres.

„Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a afirmat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021.

În opinia sa, „există planuri de a zădărnici” acest proces. „Orice spun ei (americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp”, a afirmat ministrul de Externe rus. „Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA”, a subliniat el.

„Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (…) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu – de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a insistat ministrul rus.

Lavrov a spus că aşteaptă din partea SUA un „răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv viceministrul rus, Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

„Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că „nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Serviciile speciale ruse ar pregăti „provocări” împotriva militarilor ruşi dislocaţi în regiunea separatistă Transnistria, din estul Republicii Moldova, cu scopul de a acuza Ucraina, relatează Reuters, Ukrinform, Unian şi Ukrainska Pravda, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Aceste provocări ar viza depozitele de artilerie ale forţelor ruse din Transnistria, menţionează Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării într-un comunicat postat pe pagina sa oficială de pe Facebook.

„Conform Serviciului de informaţii militare, la 13 ianuarie, Brigada a III-a autonomă motorizată din cadrul forţelor armate din regiunea transnistreană a fost reunită în cadrul unei şedinţe de lucru, în cursul căreia personalul a fost informat că se aşteaptă provocări din partea Ucrainei în zona localităţii Cobasna, unde se află depozitele de muniţie de artilerie ale Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR)”, se menţionează în comunicatul oficial al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării, citat de agenţia de presă ucraineană Unian.

Cu toate acestea, nu există un ordin de punere în alertă de pregătire de luptă a acestei brigăzi, dar i s-a pus în vedere să aibă toate efectivele pregătite, ca „în caz de urgenţă” să poată acţiona pentru a îndeplini sarcinile ce îi vor fi atribuite.

„Conform situaţiei de la ora actuală, concediile şi permisiile nu au fost anulate, dar comandanţilor li s-a ordonat să aducă la cunoştinţa subordonaţilor necesitatea de a ajunge la unitatea militară în cazul unui anumit semnal”, se mai arată în comunicat.

Acuzațiile Kievului sunt dublate de declarații relativ similare formulate la Washington. Jack Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Joe Biden, citând serviciile de informaţii ale SUA, a declarat și el joi că Rusia ar putea fabrica premisele pentru o invazie în Ucraina.

„Rusia are în vedere pregătirea premiselor pentru o invazie, inclusiv prin subversiune şi operaţiuni informative, pentru a acuza Ucraina de pregătirea unui atac împotriva forţelor proruse din estul Ucrainei”, a spus el.

Sullivan a promis că va oferi informaţii suplimentare cu privire la acest scenariu în următoarele 24 de ore.

Nu sunt singurele semne ale tensiunilor de la graniță. Ucraina a fost vizată vineri de un atac cibernetic major, prin care cetăţenii săi au fost avertizați că trebuie „să le fie frică şi să se aştepte la ceea ce este mai rău”.

Rusia, care a concentrat peste 100.000 de militari la graniţa ucraineană, a difuzat în acelaşi timp la televiziune imagini cu desfăşurarea unor forţe suplimentare în cadrul unui exerciţiu.

Noi avertismente din partea Moscovei

Vineri, Rusia a lansat un nou avertisment la adresa SUA şi a NATO, spunând că „nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile sale de a se stabili garanţii de securitate, potrivit EFE şi Interfax, citate de Agerpres.

„Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a afirmat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021.

În opinia sa, „există planuri de a zădărnici” acest proces. „Orice spun ei (americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp”, a afirmat ministrul de Externe rus. „Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA”, a subliniat el.

„Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (…) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu – de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a insistat ministrul rus.

Lavrov a spus că aşteaptă din partea SUA un „răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv viceministrul rus, Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

„Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că „nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 13:31
0
164

Tensiuni Rusia-Ucraina: Viktor Orban, rugat să anuleze vizita în Rusia

25 ianuarie, 13:31
0
164

Opoziţia din Ungaria i-a cerut premierului ultranaţionalist Viktor Orban să-şi anuleze vizita programată pentru 1 februarie în Rusia, unde urmează să-l întâlnească pe preşedintele Vladimir Putin, deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene, transmite marţi EFE.

Tensiuni Rusia-Ucraina: Viktor Orban, rugat să anuleze vizita în RusiaFoto: reuters.com

"Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional", au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Comunicatul face referire la situaţia "acută şi tensionată" dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Orban este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

"Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional", au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Comunicatul face referire la situaţia "acută şi tensionată" dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Orban este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 12:09
4
276

Aleksei Navalnîi, inclus pe lista teroriştilor şi extremiştilor din Rusia

25 ianuarie, 12:09
4
276

Principalul opozant din Rusia, Aleksei Navalnîi, încarcerat de un an, a fost inclus pe lista „teroriştilor şi extremiştilor” realizată de serviciul rus de informaţii financiare, Rosfinmonitoring.

Aleksei Navalnîi, inclus pe lista teroriştilor şi extremiştilor din RusiaFoto: Profimedia

Lista Rosfinmonitoring, agenţia de monitorizare financiară din Rusia, include mii de persoane şi sute de organizaţii politice, islamiste, religioase şi ultranaţionaliste interzise în Rusia. Ea îi include, de exemplu, pe talibani şi gruparea jihadistă Stat Islamic, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Una dintre apropiatele sale, Liubov Sobol, care s-a exilat din cauza proceselor, a fost şi ea inclusă pe listă, potrivit Agerpres, care preia Reuters.

La începutul lunii, alţi doi colaboratori ai lui Navalnîi, Leonid Volkov şi Ivan Jdanov, au fost de asemenea trecuţi în categoria „teroriştilor şi extremiştilor”. Şi ei trăiesc acum în străinătate.

Moscova a interzis anul trecut, în cadrul unei campanii ample de reprimare, reţeaua politică a lui Navalnîi, declarând-o „extremistă”.

Aleksei Navalnîi este închis într-o colonie penitenciară din Pokrov, la aproximativ 100 de km de Moscova.

El a fost arestat anul trecut chiar de pe aeroport când s-a întors în Rusia după ce fusese tratat în Germania pentru otrăvirea cu agent neurotoxic Novicioc.

Lista Rosfinmonitoring, agenţia de monitorizare financiară din Rusia, include mii de persoane şi sute de organizaţii politice, islamiste, religioase şi ultranaţionaliste interzise în Rusia. Ea îi include, de exemplu, pe talibani şi gruparea jihadistă Stat Islamic, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Una dintre apropiatele sale, Liubov Sobol, care s-a exilat din cauza proceselor, a fost şi ea inclusă pe listă, potrivit Agerpres, care preia Reuters.

La începutul lunii, alţi doi colaboratori ai lui Navalnîi, Leonid Volkov şi Ivan Jdanov, au fost de asemenea trecuţi în categoria „teroriştilor şi extremiştilor”. Şi ei trăiesc acum în străinătate.

Moscova a interzis anul trecut, în cadrul unei campanii ample de reprimare, reţeaua politică a lui Navalnîi, declarând-o „extremistă”.

Aleksei Navalnîi este închis într-o colonie penitenciară din Pokrov, la aproximativ 100 de km de Moscova.

El a fost arestat anul trecut chiar de pe aeroport când s-a întors în Rusia după ce fusese tratat în Germania pentru otrăvirea cu agent neurotoxic Novicioc.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 10:54
0
721

Locuitori din Harkov, despre o posibilă invazie rusească: Vom lupta

25 ianuarie, 10:54
0
721

Pe când unii nu cred că soldații ruși vor ataca regiunea, alții deja se pregătesc de război și spun că au un plan bine stabilit în cazul unui atac.

Locuitori din Harkov, despre o posibilă invazie rusească: Vom luptaColaj: știri.md

Vox-populi a ieșit pe străzile din Harkov pentru a afla despre opinia oamenilor în acest sens, transmite Știri.md

”Care este planul? Dacă vor împușca și mă vor recruta pentru război, voi lupta”, spune un tânăr.

”Nu avem un plan. Nu cred că invazia se va întâmpla. Este prostește. Cred că totul va fi în regulă”, spune o femeie.

”Voi lua pușca și voi merge la război. Îmi voi duce familia la țară. Deja am cumpărat produse alimentare, combustibil, lucruri de primă necesitate. Sunt gata să lupt măcar și mâine. Dacă îmi vor da armă, voi lupta până la sânge pentru Patria mea”, a spus un alt bărbat.

Vox-populi a ieșit pe străzile din Harkov pentru a afla despre opinia oamenilor în acest sens, transmite Știri.md

”Care este planul? Dacă vor împușca și mă vor recruta pentru război, voi lupta”, spune un tânăr.

”Nu avem un plan. Nu cred că invazia se va întâmpla. Este prostește. Cred că totul va fi în regulă”, spune o femeie.

”Voi lua pușca și voi merge la război. Îmi voi duce familia la țară. Deja am cumpărat produse alimentare, combustibil, lucruri de primă necesitate. Sunt gata să lupt măcar și mâine. Dacă îmi vor da armă, voi lupta până la sânge pentru Patria mea”, a spus un alt bărbat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 10:32
0
301

Biden spune că există unitate totală între țări în conflictul cu Rusia

25 ianuarie, 10:32
0
301

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, spune că există „unitate totală” între puterile occidentale în ce privește criza din Ucraina și conflictul cu Rusia.

Biden spune că există unitate totală între țări în conflictul cu RusiaFoto: Profimedia

Președintele american a făcut declarațiile după o întâlnire prin videoconferință cu lideri europeni și ai NATO, relatează The Guardian, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, Marea Britanie a avertizat că vor exista „sancțiuni fără precedent” împotriva Moscovei, dacă o invazie împotriva Ucrainei va fi lansată.

„Am avut o întâlnire foarte bună – unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a spus Joe Biden la puțin timp după întâlnirea care a durat o oră și 20 de minute, luni.

La Londra, guvernul britanic a transmis că „liderii s-au pus de acord în ce privește importanța unității internaționale în confruntarea cu ostilitatea crescândă a Rusiei”.

Marea Britanie a accentuat că discuțiile diplomatice cu Rusia trebuie să rămână prima prioritate, însă a precizat și că Moscova va suferi „consecințe rapide și dure” dacă „o nouă incursiune în Ucraina va avea loc”.

Regatul Unit a avertizat cu privire la „sancțiuni fără precedent” împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va invada Ucraina.

Și alți lideri au avertizat cu privire la „costurile economice severe” pe care le vor impune Rusiei în cazul unei invazii – cancelarul german, Olaf Scholz, spune că „ține de Rusia să facă eforturi de dezescaladare”, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat cu privire la „costurile severe” ale unei noi agresiuni a Moscovei împotriva Ucrainei.

La întâlnire au participat și lideri ai Franței, Italiei, Poloniei și Uniunii Europene.

În ciuda insistențelor lui Putin că nu intenționează să atace, Rusia a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, în condițiile în care rușii deja au anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Putin cere garanții din partea Occidentului și promisiunea că Ucraina nu se va alătura NATO, însă revendicările sale au fost calificate drept „inacceptabile” de Alianța Nord-Atlantică și de puterile occidentale.

Anterior, NATO a anunțat suplimentarea trupelor și capacităților sale militare pe flancul estic, într-o încercare de a se consolida în fața unui posibil atac rusesc împotriva Ucrainei.

Luni, SUA a plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația.

„În cazul în care NATO își activează forțele de răspuns rapid sau ne confruntăm cu o deteriorare rapidă a securității, SUA vor fi într-o poziție de a desfășura rapid în Europa echipe de luptă, logistică, medicale, de aviație, de informații, de monitorizare și recunoaștere, transport și alte capabilități.

Orice desfășurare în Europa reprezintă eforturile noastre de asigurare a flancului estic al NATO și demonstrarea pregătirii noastre pentru a veni în sprijinul aliaților”, a adăugat Kirby.

Rusia a reacționat la anunțul accentuării prezenței militare a NATO în regiunea Europei de Est - Kremlinul spune că Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie” prin această decizie.

Președintele american a făcut declarațiile după o întâlnire prin videoconferință cu lideri europeni și ai NATO, relatează The Guardian, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, Marea Britanie a avertizat că vor exista „sancțiuni fără precedent” împotriva Moscovei, dacă o invazie împotriva Ucrainei va fi lansată.

„Am avut o întâlnire foarte bună – unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a spus Joe Biden la puțin timp după întâlnirea care a durat o oră și 20 de minute, luni.

La Londra, guvernul britanic a transmis că „liderii s-au pus de acord în ce privește importanța unității internaționale în confruntarea cu ostilitatea crescândă a Rusiei”.

Marea Britanie a accentuat că discuțiile diplomatice cu Rusia trebuie să rămână prima prioritate, însă a precizat și că Moscova va suferi „consecințe rapide și dure” dacă „o nouă incursiune în Ucraina va avea loc”.

Regatul Unit a avertizat cu privire la „sancțiuni fără precedent” împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va invada Ucraina.

Și alți lideri au avertizat cu privire la „costurile economice severe” pe care le vor impune Rusiei în cazul unei invazii – cancelarul german, Olaf Scholz, spune că „ține de Rusia să facă eforturi de dezescaladare”, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat cu privire la „costurile severe” ale unei noi agresiuni a Moscovei împotriva Ucrainei.

La întâlnire au participat și lideri ai Franței, Italiei, Poloniei și Uniunii Europene.

În ciuda insistențelor lui Putin că nu intenționează să atace, Rusia a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, în condițiile în care rușii deja au anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Putin cere garanții din partea Occidentului și promisiunea că Ucraina nu se va alătura NATO, însă revendicările sale au fost calificate drept „inacceptabile” de Alianța Nord-Atlantică și de puterile occidentale.

Anterior, NATO a anunțat suplimentarea trupelor și capacităților sale militare pe flancul estic, într-o încercare de a se consolida în fața unui posibil atac rusesc împotriva Ucrainei.

Luni, SUA a plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația.

„În cazul în care NATO își activează forțele de răspuns rapid sau ne confruntăm cu o deteriorare rapidă a securității, SUA vor fi într-o poziție de a desfășura rapid în Europa echipe de luptă, logistică, medicale, de aviație, de informații, de monitorizare și recunoaștere, transport și alte capabilități.

Orice desfășurare în Europa reprezintă eforturile noastre de asigurare a flancului estic al NATO și demonstrarea pregătirii noastre pentru a veni în sprijinul aliaților”, a adăugat Kirby.

Rusia a reacționat la anunțul accentuării prezenței militare a NATO în regiunea Europei de Est - Kremlinul spune că Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie” prin această decizie.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 09:25
0
1 663

Rușii își pregătesc soldații din Transnistria. Temerile SUA

25 ianuarie, 09:25
0
1 663

Grupul Operativ al forțelor rusești a încheiat exercițiile sale militare din Transnistria.

Rușii își pregătesc soldații din Transnistria. Temerile SUAFoto: btv.md

Potrivit presei rusești, evenimentul a fost de natură planificată, fiind implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar, transmite Știri.md.

”În cadrul instruirii s-au realizat acțiuni de primire a armelor și echipamentelor, pregătirea tehnicii militare și deplasarea în zone de concentrare, precum și exerciții de tragere din arme”, a declarat serviciul de presă.

De menționat că SUA nu exclud probabilitatea de un eventual atac împotriva Ucrainei din partea Transnistriei.

Potrivit presei rusești, evenimentul a fost de natură planificată, fiind implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar, transmite Știri.md.

”În cadrul instruirii s-au realizat acțiuni de primire a armelor și echipamentelor, pregătirea tehnicii militare și deplasarea în zone de concentrare, precum și exerciții de tragere din arme”, a declarat serviciul de presă.

De menționat că SUA nu exclud probabilitatea de un eventual atac împotriva Ucrainei din partea Transnistriei.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 08:23
15
877

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează Ucraina

25 ianuarie, 08:23
15
877

Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina. Diplomații țărilor europene au negociat, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore, în cazul în care Vladimir Putin se decide să invadeze Ucraina.

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează UcrainaFoto: profimedia

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 07:47
2
321

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe grave

25 ianuarie, 07:47
2
321

Liderii Statelor Unite şi mai multor ţări europene, printre care Germania şi Franţa, au afirmat luni, în cursul unei videoconferinţe, sprijinul lor "fără rezerve" pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi au promis Rusiei "consecinţe foarte grele" în cazul unei "agresiuni" împotriva acestei ţări, notează AFP.

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe graveFoto: capital.ro

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 06:47
12
3 539

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuni

25 ianuarie, 06:47
12
3 539

Comandantul Operațiunii Forțelor Comunale ale Ucrainei din Donbas, Alexandr Pavliuk, susține că forțele armate ale Rusiei vor ataca Ucraina în luna februarie.

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuniFoto: bnn-news.com

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 06:20
0
248

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului

25 ianuarie, 06:20
0
248

NATO va decide, la Madrid, strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru Ucraina să poată vedea următorii paşi spre aderarea ei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat, luni seara, la Kiev, pe marginea unei conferinţe a European Jewish Association (EJA), vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanişîna.

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului Foto: President.gov.ua

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 02:44
0
167

UE își propune să ajute Ucraina cu 1,2 miliarde de euro

25 ianuarie, 02:44
0
167

Uniunea Europeană îşi propune să ajute Kievul cu un pachet de asistenţă financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a atenua efectele conflictului cu Rusia, care a adunat trupe la graniţa cu Ucraina, a anunțat Ursula von der Leyen.

UE își propune să ajute Ucraina cu 1,2 miliarde de euroFoto: digi24.ro

„Comisia propune un nou pachet de asistenţă macrofinanciară de urgenţă de 1,2 miliarde de euro”, a declarat von der Leyen reporterilor luni la Bruxelles, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Se estimează că peste 100.000 de militari ruşi se află la graniţa cu Ucraina, în timp ce Moscova aşteaptă răspunsuri de la Washington şi NATO la cerinţele sale de securitate.

Rusia doreşte ca NATO să nu permită Ucrainei aderarea la alianţă şi să retragă trupele şi armamentul din fostele ţări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Von der Leyen, care a vorbit vineri cu preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că pachetul de ajutor financiar al UE este menit să „ajute Ucraina acum să abordeze escaladarea rapidă a nevoilor de finanţare din cauza conflictului”, notează Reuters.

Ea a menţionat că se bazează pe Consiliul European, care grupează guvernele UE, şi pe parlamentarii UE să aprobe sprijinul de urgenţă cât mai curând posibil, pentru a plăti rapid o primă tranşă de 600 de milioane de euro.

Ursula von der Leyen a cerut partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) să urmeze aceeaşi abordare şi să îşi reînnoiască angajamentul cu Ucraina.

Chiar Comisia Europeană, executivul uniunii, aproape că îşi va dubla asistenţa bilaterală în granturi acordate Kievului în acest an, adăugând încă 120 de milioane de euro peste cele 160 de milioane de euro deja planificate, a spus ea.

Din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi separatiştii susţinuţi de Moscova au preluat controlul asupra estului Ucrainei, UE şi instituţiile financiare europene au alocat ţării peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, potrivit Ursulei von der Leyen.

„Comisia propune un nou pachet de asistenţă macrofinanciară de urgenţă de 1,2 miliarde de euro”, a declarat von der Leyen reporterilor luni la Bruxelles, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Se estimează că peste 100.000 de militari ruşi se află la graniţa cu Ucraina, în timp ce Moscova aşteaptă răspunsuri de la Washington şi NATO la cerinţele sale de securitate.

Rusia doreşte ca NATO să nu permită Ucrainei aderarea la alianţă şi să retragă trupele şi armamentul din fostele ţări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Von der Leyen, care a vorbit vineri cu preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că pachetul de ajutor financiar al UE este menit să „ajute Ucraina acum să abordeze escaladarea rapidă a nevoilor de finanţare din cauza conflictului”, notează Reuters.

Ea a menţionat că se bazează pe Consiliul European, care grupează guvernele UE, şi pe parlamentarii UE să aprobe sprijinul de urgenţă cât mai curând posibil, pentru a plăti rapid o primă tranşă de 600 de milioane de euro.

Ursula von der Leyen a cerut partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) să urmeze aceeaşi abordare şi să îşi reînnoiască angajamentul cu Ucraina.

Chiar Comisia Europeană, executivul uniunii, aproape că îşi va dubla asistenţa bilaterală în granturi acordate Kievului în acest an, adăugând încă 120 de milioane de euro peste cele 160 de milioane de euro deja planificate, a spus ea.

Din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi separatiştii susţinuţi de Moscova au preluat controlul asupra estului Ucrainei, UE şi instituţiile financiare europene au alocat ţării peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, potrivit Ursulei von der Leyen.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...