Trump va deschide o rezervație naturală neatinsă în Alaska pentru petrol
Administrația Trump a aprobat definitiv planurile de deschidere a câmpiei de coastă a Rezervației Naționale Arctice din Alaska pentru potențiale foraje petroliere și gaziere, reluând dezbaterea de lungă durată cu privire la oportunitatea exploatării uneia dintre bijuteriile ecologice ale țării.
Foto: point.mdMinistrul de Interne al Statelor Unite, Doug Burgum, a anunțat o decizie care deschide calea pentru viitoare vânzări de contracte de închiriere pe teritoriul câmpiei de coastă a unei rezervații cu o suprafață de 631.309 hectare, considerată sacră de către poporul indigen Gwich’in, transmite Știri.md cu referire la point.md.
Acest plan este în conformitate cu promisiunile președintelui Donald Trump și ale republicanilor din Congres de a redeschide această parte a teritoriului pentru posibile proiecte de dezvoltare.
Legea lui Trump privind reducerile fiscale și scăderea cheltuielilor, adoptată în vară, prevedea cel puțin patru tranzacții de vânzare a contractelor de închiriere pe teritoriul rezervației în decurs de zece ani.
Ce cred localnicii
La Washington, Burgum a fost însoțit de guvernatorul republican al statului Alaska, Mike Dunleavy, și de delegația Congresului statului pentru a anunța această și alte decizii legate de terenuri, inclusiv permisiunea acordată departamentului de a relua închirierea terenurilor petroliere și gaziere din rezervație, contracte care fuseseră anulate de administrația precedentă.
În martie, un judecător federal a decis că administrația Biden nu avea dreptul să anuleze aceste contracte, aparținând unei corporații de stat care fusese principalul participant la prima vânzare de contracte de închiriere din rezervație, la sfârșitul primului mandat al lui Trump.
Liderii comunităților indigene Gwich’in, care trăiesc în apropierea rezervației, consideră câmpia de coastă un loc sacru, subliniind importanța acesteia pentru turmele de caribu (reni nord-americani) de care depind, și se opun forajelor.
Liderii din Kaktovik, o comunitate inupiată situată pe teritoriul rezervației, susțin forajele și consideră că dezvoltarea responsabilă a zăcămintelor de petrol reprezintă un factor-cheie al bunăstării economice a regiunii lor.
„Este plăcut să vedem că factorii de decizie de la Washington promovează politici care respectă vocea noastră și sprijină succesul pe termen lung al Kaktovikului”, a declarat Charles „CC” Lampe, președintele corporației Kaktovik Iñupiat.
A doua vânzare de contracte de închiriere din rezervație, organizată la sfârșitul mandatului președintelui Joe Biden, nu a atras ofertanți, însă criticii acestei vânzări au susținut că ea a fost prea restrictivă ca amploare.
Meda DeWitt, manager senior pentru Alaska în cadrul Societății pentru Protecția Naturii (Wildlife Society), a declarat că anunțul de joi, 23 octombrie, al administrației „pune interesele corporatiste mai presus de viața, cultura și responsabilitatea spirituală a oamenilor a căror supraviețuire depinde de turma de caribu Porcupine, de libertatea de a trăi pe acest pământ și de sănătatea Rezervației Arctice”.
Drumul dintre King Cove și Cold Bay
Acțiunile detaliate joi, 23 octombrie, sunt conforme cu planurile expuse de Trump după revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, inclusiv apelurile sale de a accelera construcția unui drum care să lege comunitățile King Cove și Cold Bay.
Joi, 23 octombrie, Burgum a anunțat finalizarea unui acord de schimb de terenuri destinat construirii drumului ce va traversa Rezervația Națională Izembek. Locuitorii din King Cove militează de mult pentru construcția acestui drum prin rezervație, către Aeroportul din Cold Bay, utilizabil pe orice vreme, considerându-l esențial pentru accesul la asistență medicală de urgență. Dunleavy și delegația Congresului au susținut ideea, numind-o o chestiune de viață și siguranță.
Ecologiștii au promis că vor contesta în instanță acordul, întrucât unii lideri ai triburilor se tem că drumul va speria păsările migratoare de care depind. Rezervația, situată aproape de extremitatea peninsulei Alaska, este recunoscută la nivel internațional ca habitat al păsărilor acvatice migratoare. Propunerile anterioare de schimburi de terenuri au generat controverse și procese.
Grupul ecologist Centrul pentru Diversitate Biologică (Center for Biological Diversity) a declarat că noul acord prevede schimbul a 202 hectare de terenuri sălbatice cu valoare ecologică inestimabilă din interiorul rezervației cu 703,7 hectare de terenuri aparținând companiei King Cove Corp., situate în afara rezervației.
Liderii tribali ai unor comunități situate mai la nord, în satele yup’ik din regiunea deltei Yukon–Kuskokwim, și-au exprimat îngrijorarea că construirea drumului ar putea dăuna păsărilor migratoare care joacă un rol important în economia lor de subzistență.
„Împreună cu locuitorii indigeni din satele Hooper Bay și Paimiut, planificăm să contestăm această decizie în instanță”, a declarat Cooper Freeman, directorul centrului din Alaska.
Senatoarea republicană Lisa Murkowski a declarat jurnaliștilor că a luptat pentru accesul la terenurile din King Cove pe toată durata mandatului său și că a vizitat atât comunitatea, cât și rezervația. Ea a numit-o „practic coșul de pâine” pentru numeroase păsări acvatice și a spus că este în interesul tuturor ca drumul să fie construit cu perturbări minime.
„Cred că este important să ne amintim că nimeni nu vorbește despre un drum asfaltat cu mai multe benzi, pe care vor circula camioane mari înainte și înapoi”, a spus ea. „Este în continuare un drum cu o singură bandă, de pietriș, cu o lungime de 11 mile (18 kilometri), fără scop comercial”, a spus ea.