În plus, forţele de luptă ruse au comis crime contra umanităţii în valul de atacuri lansate în octombrie 2022 asupra infrastructurii energetice ucrainene, la fel cum au făcut-o şi responsabilii politici prin validarea utilizării torturii, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

"Comisia a concluzionat că forţele armate ale Rusiei au comis atacuri cu arme explozive în zone populate, cu aparentă desconsiderare faţă de suferinţa şi daunele cauzate civililor", se afirmă în raportul care va fi expus săptămâna viitoare Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, iar joi a fost prezentat presei.

Pe măsură ce forţele ruseşti au avansat pe teritoriul ucrainean, uciderea civililor care nu aveau nimic de-a face cu ostilităţile s-a înmulţit, la fel ca şi detenţia şi izolarea acestora în facilităţi înfiinţate în acest scop atât în Ucraina ocupată, cât şi în Rusia, conform documentului.

În aceste locuri, relele tratamente s-au transformat rapid în tortură pentru motive atât de mărunte precum "vorbirea limbii ucrainene" sau "uitarea versurilor imnului Rusiei", în timp ce afară raidurile soldaţilor ruşi în casele oamenilor au permis violenţa sexuală sau ameninţarea folosirii acesteia împotriva femeilor şi bărbaţilor.

Despre copiii deportaţi pe teritoriul rusesc, martorii intervievaţi de comisie au indicat că cei mai mici se poate să fi pierdut definitiv contactul cu familiile lor.

Pe de altă parte, anchetele comisiei au permis de asemenea să stabilească faptul că invazia şi atacurile Rusiei în Ucraina pot constitui un act de agresiune care poate fi investigat şi face obiectul unei cauze la Curtea Penală Internaţională.

În cursul investigaţiei lor, membrii grupului ONU ( Erik Mose din Norvegia, columbianul Pablo de Greiff şi bosniaca Jasminka Dzumhur) s-au deplasat de opt ori în Ucraina, au fost în 56 de oraşe şi au intervievat aproape 600 de persoane, vizitând de asemenea locuri distruse, centre de detenţie şi tortură.

Comisia a investigat totodată încălcările drepturilor omului şi excesele comise de forţele ucrainene, însă în acest caz au constatat "un număr mic de încălcări", în particular două incidente în care soldaţi ruşi au fost răniţi, torturaţi sau împuşcaţi, "care se califică drept crime de război".

Din interviuri, anchetatorii au tras concluzia că cea mai mare dorinţă a populaţiei ucrainene şi în special a victimelor atrocităţilor este să se facă dreptate şi ca cei responsabili - inclusiv autorii - să fie aduşi în faţa tribunalelor, fie ele naţionale sau internaţionale.

"Ceea ce se cere este o concentrare pe responsabilitate, care să includă atât responsabilitatea penală, cât şi dreptul victimelor la adevăr, reparaţii şi nerepetare", se arată în raport.

Conform ONU, peste 8.000 de civili au fost ucişi şi peste 13.000 au fost răniţi de când Rusia a lansat invazia militară la scară largă în Ucraina în februarie 2022. Cu toate acestea, ONU a avertizat că este posibil ca cifrele reale să fie mai mari, transmite şi DPA.

La finalul anului trecut, Rusia a recunoscut că transferă copii din Ucraina către teritorii pe care statul rus le controlează, însă a susţinut că singurul scop pe care îl are în vedere este bunăstarea lor. De asemenea, au susținut că demersul nu constituie în niciun caz o sechestrare, transmite EFE.

„În cazul copiilor războiului, care şi-au pierdut părinţii sau se află într-o situaţie gravă, noi încercăm să avem grijă de ei, însă unele mass-media susţin că îi sechestrăm. Este o încercare să le oferim îngrijire şi să sprijinim copiii care au nevoie de aşa ceva, indiferent de naţionalitatea lor sau de locul în care trăiesc. Este un act umanitar”, declara atunci ambasadorul Rusiei pe lângă ONU la Geneva, Ghennadi Gatilov, într-o conferinţă de presă cu membrii Asociaţiei Corespondenţilor pe lângă ONU.

Diplomatul rus a susţinut că „acuzaţiile că furăm copii sunt idioţenii şi reprezintă o nouă încercare de a da vina pe Rusia'”.