„Nu are niciun sens", a declarat Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici Adedy. „În timp ce aproape toate celelalte țări civilizate adoptă săptămâna de patru zile, Grecia decide să meargă în direcția opusă", notează The Guardian, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

Guvernul pro-business al prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis susține că inițiativa a fost impusă de dublul pericol al scăderii populației și al lipsei de lucrători calificați. Înainte de a anunța legislația - care face parte dintr-un set mai amplu de legi ale muncii adoptate anul trecut - Mitsotakis a descris schimbarea demografică preconizată drept o „bombă cu ceas".

Într-un exod fără precedent, se estimează că aproximativ 500.000 de greci, majoritatea tineri cu studii, au emigrat de la izbucnirea, la sfârșitul anului 2009, a crizei datoriilor, care durează de aproape un deceniu.

Schema de muncă de șase zile spun oficialii, se va aplica numai întreprinderilor private care furnizează servicii 24 de ore din 24. În cadrul săptămânii de lucru prelungite, personalul din anumite industrii și unități de producție va avea opțiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau o tură suplimentară de opt ore, recompensat cu o taxă suplimentară de 40 % adăugată la salariul zilnic.

Oricare dintre alegeri, susține guvernul de centru-dreapta, va remedia problema ca angajații să nu fie plătiți pentru orele suplimentare, abordând totodată problema generalizată a muncii nedeclarate.

„Nucleul acestei legislații este favorabil lucrătorilor, este profund orientat spre creștere", a declarat Mitsotakis înainte ca parlamentul grec să aprobe legea. „Și aliniază Grecia cu restul Europei".

Pentru opozanți, care au ieșit deja în stradă pentru a protesta, reforma erodează protecția juridică și reduce drepturile lucrătorilor stabilite de mult timp în numele flexibilității.

„În realitate, aceasta a fost adoptată de un guvern angajat ideologic să genereze profituri tot mai mari pentru capital", a declarat Sotiropoulos. „O productivitate mai bună vine la pachet cu condiții de muncă mai bune, cu o calitate a vieții mai bună [pentru angajați] și asta, știm acum, înseamnă mai puține ore, nu mai multe."

Potrivit acestuia, măsura a fost posibilă în parte pentru că și sindicatele și-au văzut puterea diminuată ca urmare a adoptării unor măsuri de austeritate de către Atena, afectată de datorii, în schimbul fondurilor de salvare în timpul crizei financiare a țării. Sindicatele susțin de mult timp că orele suplimentare permit angajatorilor să nu angajeze mai mult personal.

Programele testate privind săptămâna de patru zile au arătat în mod repetat niveluri sporite de productivitate, cercetătorii atribuind acest rezultat unor niveluri sporite de concentrare. În 2022, Belgia a legiferat pentru a acorda angajaților dreptul legal de a-și împărți săptămâna de lucru pe patru zile în loc de cinci, iar în țări precum Regatul Unit, Germania, Japonia, Africa de Sud și Canada au fost realizate programe pilot.

Grecii lucrează deja cele mai multe ore din Europa, în medie 41 de ore pe săptămână, conform Eurostat, deși sondajele au demonstrat, de asemenea, că sunt plătiți mult mai puțin.