Ei oferă cele mai recente dovezi privind complicata moştenire genetică a omenirii, relatează vineri Reuters, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Studiul a indicat că actualii vest-africani prezintă într-o proporţie substanţială - circa 2% până la 19% - o moştenire genetică de la o specie umană dispărută, pe care cercetătorii o numesc ″populaţie fantomă″⁣, transmite Agerpres.

″Estimăm că încrucişarea s-a produs cu aproximativ 43.000 de ani în urmă, cu intervale mari de incertitudine″⁣, a declarat un profesor din cadrul Universităţii din California, Los Angeles (UCLA), Sriram Sankararaman, care a condus studiul publicată săptămâna aceasta în Science Advances.

Homo sapiens a apărut pentru prima dată cu puţin peste 300.000 de ani în urmă în Africa şi ulterior s-a răspândit în toată lumea, întâlnind alte specii umane din Eurasia care de atunci au dispărut, printre aceştia numărându-se neanderthalienii şi denisovanii.

Cercetări genetice anterioare au demonstrat că specia noastră s-a încrucişat atât cu neanderthalienii cât şi cu denisovanii, populaţiile de oameni moderni din afara Africii purtând încă ADN de la ambele. Însă, în timp ce există ample mărturii fosilizate de la neanderthalieni şi câteva de la denisovani, recent identificată ″populaţie fantomă″⁣ este mai enigmatică.

Întrebat ce detalii sunt cunoscute despre această populaţie, Sankararaman a declarat: ″Nu multe, în această etapă″⁣.

″Nu ştim unde ar fi putut trăi această populaţie, dacă ar corespunde cu fosilele cunoscute şi care a fost soarta sa”, a adăugat cercetătorul.

Sankararaman a precizat că această specie dispărută şi-ar fi făcut apariţia în urmă cu circa 650.000 de ani din linia evolutivă care a condus la apariţia Homo sapiens, înainte de divizarea între liniile evolutive care au dus la apariţia speciei noastre şi a neanderthalienilor.

Cercetătorii au analizat informaţii genomice de la sute de vest-africani, inclusiv populaţia Yoruba din Nigeria şi Benin şi populaţia Mende din Sierra Leone, şi ulterior au comparat datele cu genomurile de neanderthalieni şi denisovani.

Ei au identificat segmente ADN prezente la vest-africani care ar putea fi explicate cel mai bine prin încrucişări străvechi cu un membru necunoscut al arborelui genealogic uman, ceea ce a dus la aşa-numita ″introgresare″⁣ genetică.

Nu este clar dacă vest-africanii au anumite beneficii genetice de pe urma acestei moşteniri. ″Începem să cunoaştem mai multe despre impactul ADN-ului de la hominizi străvechi asupra biologiei umane″⁣, a percizat Sankararaman cu referire la specii umane dispărute.

″Acum ştim că atât ADN-ul de neanderthalian, cât şi cel de denisovan au avut în general efecte negative, însă au existat câteva gene în care acest ADN a avut un impact adaptiv. De exemplu, adaptarea la altitudini în rândul tibetanilor a fost probabil facilitată de o genă introgresată de la omul de Denisova″⁣, a explicat Sankararaman.