stiri Logo
main logo
main logo
1372

Șefii serviciilor secrete europene nu cred că războiul din Ucraina se va termina anul acesta

SUA nu sunt capabile să pună capăt războiului din Ucraina, întrucât Rusia nu are niciun interes să facă pace, iar fondurile sale pentru „zile negre” abia au ajuns la jumătate la 4 ani de la invazie, spun șefii serviciilor secrete europene.

Șefii serviciilor secrete europene: Războiul din Ucraina nu se va termina anul acestaFoto: stirileprotv.ro

Șefii serviciilor de informații europene sunt pesimiști în ceea ce privește șansele de a se ajunge la o înțelegere în acest an pentru a pune capăt războiului dus de Rusia în Ucraina, în ciuda afirmațiilor președintelui american Donald Trump conform cărora discuțiile mediate de SUA au adus perspectiva unui acord „rezonabil de aproape”, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

Șefii a cinci agenții de spionaj europene, care au vorbit cu Reuters în ultimele zile sub condiția anonimatului, au declarat că Rusia nu dorește să pună capăt rapid războiului. Patru dintre ei au spus că Moscova folosește discuțiile cu SUA pentru a promova ridicarea sancțiunilor și încheierea de acorduri comerciale.

Discuțiile - a căror ultimă rundă a avut loc la Geneva săptămâna aceasta - sunt „teatru de negocieri”, a declarat un șef de serviciu european de informații.

Remarcile indică o prăpastie izbitoare în gândire între capitalele europene și Casa Albă, despre care Ucraina susține că dorește să încheie un acord de pace până în iunie, înainte de alegerile de la mijloc de mandat pentru Congresul american din noiembrie. Trump spune că el crede că președintele rus Vladimir Putin vrea să încheie un acord.

„Rusia nu urmărește un acord de pace. Își urmărește obiectivele strategice, iar acestea nu s-au schimbat”, a declarat unul dintre șefii de servicii de informații europene. Acestea includ înlăturarea liderului ucrainean Vladimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un tampon „neutru” față de Occident.

Rusia vrea în continuare război

Principala problemă, a spus un al doilea șef de serviciu de informații, este că Rusia nici nu dorește, nici nu are nevoie de o pace rapidă, iar economia sa „nu este în pragul colapsului”.

Deși șefii serviciilor secrete nu au precizat cum au obținut informațiile, agențiile lor folosesc surse umane, comunicații interceptate și diverse alte mijloace. Toți consideră Rusia o țintă prioritară pentru colectarea de informații.

Ministerul de Externe al Rusiei nu a răspuns imediat la o solicitare scrisă de comentarii, precizează Reuters.

Putin spune că este pregătit pentru pace, dar în termenii săi. Oficialii ruși afirmă că guvernele europene au greșit în mod repetat în evaluările lor despre Rusia.

Negociatorii ucraineni și ruși s-au întâlnit săptămâna aceasta pentru a treia lor întrevedere din 2026, mediată de SUA, fără niciun progres în ceea ce privește punctele cheie de conflict, inclusiv teritoriul.

Moscova dorește ca Kievul să își retragă forțele din restul de 20% din regiunea estică Donețk pe care Rusia nu o controlează, lucru pe care Ucraina refuză să îl facă.

Al doilea șef de serviciu de informații a declarat că Rusia ar putea fi mulțumită din punct de vedere teritorial dacă ar obține restul Donețkului, dar acest lucru nu i-ar îndeplini obiectivul de a răsturna guvernul pro-occidental al lui Zelenski.

Un al treilea șef de serviciu de informații a declarat că există o convingere eronată că cedarea Donețkului de către Ucraina ar duce rapid la un acord de pace.

Negociatorii lui Trump au un nivel „foarte limitat” față de ce poate Rusia

„În cazul în care rușii obțin aceste concesii, cred că acesta poate fi începutul unor negocieri propriu-zise”, a spus oficialul, anticipând că Rusia va face apoi cereri suplimentare.

Fără a furniza dovezi, acest șef de serviciu de informații și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul "foarte limitat" de abilitate în negocierea cu Rusia în Occident, inclusiv în tabăra europeană, despre care Zelenski spune că ar trebui să aibă un rol activ în discuții.

Partea americană este condusă de Steve Witkoff, dezvoltator imobiliar și prieten de lungă durată al lui Trump, și de Jared Kushner, ginerele președintelui american.

Cei doi au fost implicați și în negocierile privind alte conflicte în numele lui Trump, dar niciunul nu este diplomat calificat și nici nu are expertiză specifică în legătură cu Rusia sau Ucraina.

Ca răspuns la o solicitare de comentarii, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că criticile anonime nu ajută eforturile SUA de a rezolva războiul. „Președintele Trump și echipa sa au făcut mai mult decât oricine altcineva pentru a reuni ambele părți cu scopul de a opri masacrele și a ajunge la un acord de pace”, a afirmat ea.

Doi dintre oficiali au declarat că Moscova încearcă să separe discuțiile în două direcții diferite - una axată pe război și o a doua axată pe acorduri bilaterale cu SUA, care ar include ridicarea sancțiunilor pentru Rusia.

Zelenski a declarat că serviciile sale de informații i-au spus că negociatorii americani și ruși au discutat despre acorduri de cooperare bilaterală în valoare de până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de trimisul rus Kirill Dmitriev.

Oficialii europeni nu au furnizat detalii despre aceste discuții.

Rusia este o „societate rezistentă”, dar ar urma să aibă probleme cu banii anul acesta

Cel de-al doilea șef de spionaj a declarat că oferta a fost concepută pentru a atrage atât pe Trump, cât și pe oligarhii ruși care nu au profitat de război din cauza sancțiunilor, dar a căror loialitate Putin trebuie să o păstreze, deoarece economia Rusiei se confruntă cu dificultăți tot mai mari.

Oficialul a declarat că, în cele din urmă, Rusia este o „societate rezistentă”, care poate îndura greutăți.

Cu toate acestea, al treilea oficial a spus că Rusia se va confrunta cu riscuri financiare „foarte mari” în a doua jumătate a anului 2026, invocând, printre alți factori, accesul limitat al Moscovei la piețele de capital din cauza sancțiunilor și a costurilor ridicate de împrumut.

Unii analiști spun că economia Rusiei se află undeva între stagnare și recesiune, după ce a crescut cu doar 1% anul trecut.

Rata dobânzii cheie a băncii centrale, care influențează costurile de împrumut, este de 15,5%. Partea lichidă a fondului „pentru zile negre” al Rusiei, pe care guvernul îl folosește pentru a-și acoperi deficitul bugetar, s-a redus cu peste jumătate de la invazia din 2022.

stirileprotv.ro
Publicitatea ta poate fi aici