Scenariile Moscovei pentru Belarus: Cred că a învăţat lecţia ucraineană
În Belarus, situația este departe de a se fi detensionat. Aleksandr Lukaşenko a închis frontierele cu Polonia și Lituania și a dat alarmă generală în armata.
Asta în timp ce protestele masive continuă pentru a șasea săptămâna consecutiv, transmite Știri.md cu referire la tvr.ro.
Liderul de la Minsk se face că apără democrația și ordonă reprimarea violentă a demonstrațiilor și între timp dă o fugă la Soci.
4 ore și jumătate au durat discuțiile dintre el și Vladimir Putin de lunea aceasta. Nu s-au făcut declarații de presă la final și nici nu s-au semnat documente. Singurele oportunități de imagini ne-au arătat un Lukaşenko disperat, gata să facă orice pentru a rămâne în grațiile Kremlinului. Vladimir Putin e într-o situație puțin bizară. Nu vrea să scape Belarus din mână, in schimb ar cam trebui să scape de factorul agitator, pe nume Lukaşenko. Și sunt mai multe scenarii consemnate de corespondentul nostru la Moscova, Liviu Iurea.
Chiar și comentatorii de la Moscova recunosc că Rusia are nevoie în Belarus de un partener inferior, căruia să îi poată dicta ce anume trebuie să facă. Ar fi un scenariu foarte probabil pentru Belarus, în care relația Minskului față de Moscova va fi una de… vasaliate.
Kirill Martynov, editorialist Novaya Gazeta: Al doilea scenariu la care se gândeşte Kremlinul este plecarea lui Lukaşenko, dar fără transferul de putere lui Tihonovskaya sau Comitetului de Coordonare al opoziției belaruse. Va apărea o a treia forță pro-Kremlin, care va pleda pentru o reconciliere naţională. Acest scenariu este foarte complicat însă probabil Kremlinul îl va alege într-un final.
De la Soci, Alexandr Lukaşenko nu a plecat cu mâna goală. A obținut din partea Moscovei un credit de 1,5 miliarde de dolari, bani necesari pentru plata unor datorii mai vechi tot către Rusia. Mulți cred că banii primiți vor fi canalizați de Lukaşenko în alte direcții.
Kirill Martynov, editorialist Novaya Gazeta: Este clar că acest credit va fi folosit pentru mituirea celor care au îndoieli că trebuie să mai fie loiali lui Lukaşenko. Istoria creditelor nu se va termina aici. Cel mai probabil Lukaşenko va mai cere bani pentru că, pentru salvarea economiei, creditul acordat nu este suficient.
Între Rusia și Belarus există o serie de acorduri de sprijin reciproc atât pe linia Uniunii Rusia Belarus cât și a Tratatului de Securitate Colectivă în CSI. Marja de manevră a Kremlinului este destul de largă în Belarus și probabil va acționa fără ezitare, în ciuda protestelor comunității internaționale.
Kirill Martynov, editorialist Novaya Gazeta: Cred că Kremlinul a învăţat lecţia ucraineană de acum 6 ani. Chiar dacă Uniunea Europeană își va exprima nemulțumirea, va adopta înca un set de sancțiuni, totuși prin natura sa, neconflictuală, nu este dispus să acționeze ferm în afara granițelor sale. Kremlinul întelege foarte bine că, dacă reușeste să înăbușe protestele din Belarus, țara va rămane în sfera de influență a Rusiei. Ce urmări ar fi? Niște sancțiuni suplimentare la care Kremlinul deja s-a adaptat.
Din păcate este o poziție destul de cinică adoptată de Occident, potrivit căreia tot ce este în afara frontierelor Uniunii Europene este perceput ca un câmp sălbatic, unde opozanții și politicienii pot fi otrăviți, unde armata este folosită, iar violențele poliției sunt la ordinea zilei. Din păcate Uniunea Europeană doar își exprimă îngrijorarea.
Încă se vehiculează varianta anexării Republicii Belarus după modelul Crimeei. Realitățile sunt totuși altele față de acum 6 ani .
Kirill Martynov, editorialist Novaya Gazeta: Singurul lucru care împiedică Kremlinul să recurgă la această metodă este că belarușii sunt foarte sceptici faţă de perspectiva transformării lor în cetățeni ruși sau ai vreunui nou stat unional.