Rusia: Criza rachetelor cubaneze s-ar putea repeta în Europa de Est

„În privinţa planurilor Statelor Unite, Casa Albă, Pentagonul şi Secretariatul internaţional NATO ne transmit că nu există intenţii de a instala viitoare sisteme de rachete în Europa”, afirmă Serghei Riabkov, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

(...) Dar trebuie să ne pregătim pentru cel mai urât scenariu. Nu există planuri, dar sistemele de lansare Mk-41 sunt o realitate. Intenţiile NATO au fost agresive şi rămân aşa. 

Dacă se ajunge la instalarea de astfel de sisteme, situaţia nu doar că se va înrăutăţi, ci se va agrava la maxim, astfel că ne putem regăsi în situaţia unei crize a rachetelor destul de asemănătoare cu cea din Caraibe”, a declarat Serghei Riabkov, potrivit agenţiei Tass, referindu-se la riscul anulării Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Criza rachetelor din Cuba și retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare

„Criza Rachetelor Cubaneze”, cunoscută şi sub numele de „Criza din Caraibe”, a avut loc în perioada 16-28 octombrie 1962, după ce Statele Unite au descoperit că Uniunea Sovietică (URSS) instalase rachete în Cuba. 

Aceasta este considerată cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece.

Preşedintele Vladimir Putin a semnat, în martie, un decret care prevede suspendarea participării Rusiei la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), după decizia similară a Statelor Unite.

Vladimir Putin a avertizat că Rusia va adopta măsuri simetrice şi asimetrice dacă Statele Unite amplasează rachete atomice în Europa după eventuala anulare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987.

Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.

Alianţa Nord-Atlantică a catalogat drept "inacceptabile" afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin, care a ameninţat că Rusia ar putea ataca Statele Unite şi ţări europene care ar găzdui rachete nucleare americane.

Recent, Administraţia Vladimir Putin l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Printre măsurile propuse de Rusia se numără distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia.

„Ministerul rus al Apărării invită partea americană, în perioada premergătoare anulării Tratatului INF, să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a acordului prin distrugerea sistemelor de lansare terestre MK-41 dezvoltate pentru lansarea de rachete Tomahawk, a rachetelor cu raze de acţiune scurtă şi medie şi a dronelor militare care intră sub incidenţa Tratatului. 

Ataşatul militar al Ambasadei SUA din Moscova a fost invitat la Ministerul rus al Apărării pentru a i se înmâna o notificare”, a comunicat Ministerul rus al Apărării.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. 

Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.