Instanța a fost sesizată de 107 ONG-uri, media și membri ai societății civile din Rusia, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

Pentru CEDO, „legislația în prezent în vigoare este una care stigmatizează, înșelătoare și aplicată prea extins și imprevizibil”.

Curtea a estimat, de asemenea, că „această legislație are drept scop să pedepsească și să intimideze mai degrabă decât să răspundă unei nevoi de transparență sau unor imperative legitime de securitate naționale”.

CEDO a ajuns la concluzia că principiile libertății de expresie, libertății de asociere și dreptului la respectarea vieții private și familiale au fost violate de această lege în cazurile persoanelor fizice reclamante.

Rusia a fost exclusă în martie 2022 din CEDO după invadarea Ucrainei, însă deciziile Curții vor continua să fie impuse țării pentru fapte anterioare acestei date.

Printre zecile de reclamanți se află Memorial International, Centrul pentru drepturile omului Memorial, Radio Free Europe/Radio Liberty, jurnaliști, dar și apărători ai drepturilor omului, militanți ecologiști și observatori electorali.

Ei au atacat această legislație care îi constrângea să se declare drept „agenți străini”, ceea ce avea drept consecință inspecții, amenzi și restricții asupra activităților lor.

„Obligațiile de a menționa eticheta de 'agenți străini' au fost extinse de-a lungul timpului pentru a se aplica și în cazul conturilor de pe rețelele sociale, site-urilor de internet și, în cele din urmă, tuturor comunicațiilor (...)”, a reamintit Curtea.

Reclamanții au atras atenția și asupra poverii financiare și administrative importante impuse de această legislație, care a dus la desființarea anumitor ONG-uri, între care International Memorial și Centrul pentru drepturile omului Memorial.

În decizia sa, CEDO a evocat „sancțiuni în mod manifest disproporționate, inclusiv amenzi arbitrare sau chiar desființarea” și a estimat că „astfel de restricții au un efect disuasiv asupra discursului public și asupra angajamentului civic”.

„Ele creează un climat de suspiciune și de neîncredere față de vocile independente și subminează chiar fundamentele unei societăți democratice”, potrivit CEDO.

Cei 107 reclamanți au argumentat că această legislație se înscrie în cadrul unei campanii sistematice îndreptate împotriva organizațiile de apărare a drepturilor omului și a media critice față de putere.

Curtea a mai estimat că regimul legal „a devenit considerabil mai restrictiv după 2022, afectând un număr mult mai important de ONG-uri, de media și de indivizi și îndepărtându-se încă și mai mult de normele Convenției”.

CEDO s-a aplecat deja asupra legii ruse privind „agenții străinătății”, sesizată de 73 de ONG-uri ruse între care și Memorial, principala organizație care militează pentru apărarea libertăților în Rusia.

Într-un verdict din iunie 2022, judecătorii europeni au estimat în unanimitate că legea rusă din 2012 încalcă dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea de expresie și libertatea de adunare și asociere.

Curtea subliniază că această lege face să atârne asupra ONG-urilor „exigențe extraordinare în materie de audit, de declarare și de afișare și riscul unor amenzi grele” și „nu este necesară într-o societate democratică”.

Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a adoptat în 2022 mai multe amendamente care i-ar permite Rusiei să nu mai aplice deciziile CEDO adoptate după excluderea sa din Consiliul Europei, notează AFP.