stiri Logo
main logo
main logo
97

Rusia ar avea nevoie de 30 de ani pentru a cuceri Donbasul

Deși Kremlinul continuă să transmită Occidentului mesajul unei victorii inevitabile, situația de pe front indică o realitate mult mai complicată pentru armata rusă. Ritmul lent al ofensivei, pierderile uriașe și dificultățile logistice sugerează că Moscova ar avea nevoie de peste 30 de ani pentru a ocupa integral regiunile Donețk și Lugansk, relatează The New York Times.

Rusia ar avea nevoie de 30 de ani pentru a cuceri DonbasulImagine simbol

Controlul total asupra Donbasului rămâne una dintre principalele condiții impuse de Rusia pentru acceptarea unui eventual armistițiu, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit publicației americane, armata rusă nu a reușit încă să găsească o soluție eficientă pentru ofensivă într-un război dominat de drone. Tacticile clasice bazate pe atacuri masive cu blindate și infanterie și-au pierdut eficiența, iar conflictul s-a transformat într-o confruntare tehnologică.

În aceste condiții, pe front au apărut tot mai multe „zone gri” — teritorii în care ambele armate sunt prezente, însă fără control deplin din partea vreuneia dintre ele.

Pentru a reduce pierderile provocate de dronele FPV ucrainene, rușii și-au schimbat tacticile și folosesc grupuri foarte mici de infanterie, uneori formate din doar doi militari. Soldații păstrează distanțe mari între ei pentru a evita loviturile simultane, iar în locul tehnicii grele sunt utilizate frecvent motociclete, mai ales pe vreme uscată, pentru a crește mobilitatea pe front.

În pofida formării unei unități speciale de elită pentru operarea dronelor, numită „Rubikon”, armata rusă se confruntă cu probleme tehnologice și logistice importante.

Pierderea accesului la internetul prin satelit Starlink, utilizat anterior pentru coordonarea dronelor, a afectat capacitatea de comunicare și sincronizare a operațiunilor. În paralel, restricțiile impuse chiar de Kremlin asupra aplicației Telegram — principalul canal de comunicare al militarilor ruși de pe front — au amplificat haosul logistic și problemele de coordonare.

Blocajul de pe front vine și cu pierderi extrem de mari pentru Rusia. Investigațiile publicațiilor independente Mediazona și Meduza estimează că până la sfârșitul anului trecut aproximativ 352.000 de militari ruși au fost uciși în Ucraina.

Potrivit surselor citate, cifra este de șase ori mai mare decât numărul militarilor americani morți în întregul război din Vietnam.

În același timp, efectele economice și sociale ale războiului devin tot mai vizibile în Rusia. Popularitatea lui Vladimir Putin a scăzut la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, cheltuielile militare exercită o presiune tot mai mare asupra economiei, iar restricțiile privind internetul mobil — introduse pentru limitarea atacurilor cu drone ucrainene — provoacă nemulțumiri în rândul populației.

Totodată, campania de recrutare pentru contractori militari, planificată pentru începutul anului 2026, ar fi eșuat, readucând în discuție posibilitatea unei noi mobilizări.

În ciuda deficitului de personal și a problemelor interne, Ucraina continuă strategia de epuizare a armatei ruse.

Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că obiectivul Kievului este creșterea pierderilor lunare ale Rusiei la aproximativ 50.000 de militari. În prezent, estimările indică pierderi de circa 35.000 de soldați ruși pe lună.

Autoritățile ucrainene consideră că o asemenea presiune ar putea transforma războiul într-un cost „inacceptabil” pentru Moscova și ar putea forța Kremlinul să accepte o pace în condiții echitabile.

Frontul rămâne însă tensionat. Odată cu venirea primăverii și apariția vegetației dense, condițiile de pe câmpul de luptă permit deplasări mai bine camuflate ale trupelor ruse.

În acest context, armata ucraineană se așteaptă la intensificarea presiunii pe direcțiile Pokrovsk și Ceasiv Iar, unde linia frontului a rămas aproape neschimbată de mai multe luni.

În paralel, fortificațiile defensive construite de Ucraina încă înaintea invaziei la scară largă continuă să joace un rol important. Sistemele defensive au fost adaptate constant la noile tactici ale armatei ruse și combină structuri clasice de apărare cu tehnologii anti-dronă și bariere defensive moderne.

Pe fundalul confruntărilor militare, apar și semnale privind o posibilă reluare a negocierilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele Kievului l-au „împins” pe Vladimir Putin spre masa negocierilor și că Ucraina este pregătită pentru un „format concret” de pace.

„Trebuie să punem capăt acestui război și să garantăm securitatea într-un mod fiabil”, a spus Zelenski.

Declarațiile au fost făcute la scurt timp după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, unde Vladimir Putin a afirmat că războiul „se îndreaptă spre final”, fără să ofere însă un calendar clar.

Totuși, între cele două părți există divergențe privind eventualul loc al negocierilor. Kremlinul s-a oferit să găzduiască discuțiile la Moscova, susținând că interesul Kievului pentru negocieri ar fi fost transmis prin premierul slovac Robert Fico.

Administrația prezidențială ucraineană a respins însă categoric această variantă. Consilierul prezidențial Serhiy Leshchenko a calificat discuțiile la Moscova drept „imposibile”, iar Volodimir Zelenski insistă asupra unui teritoriu neutru pentru eventualele negocieri.

Potrivit sursei citate, această deschidere diplomatică are loc în contextul eforturilor echipei președintelui american Donald Trump de a relansa un cadru de pace mediat de Statele Unite.

adevarul.ro
Publicitatea ta poate fi aici