14 ianuarie, 19:55
2
1 004

Rusia anunță că a distrus grupul de hackeri REvil: Ce recompensă oferea SUA

14 ianuarie, 19:55
2
1 004

Rusia a anunţat vineri că a destructurat și arestat, la solicitarea SUA, grupul de hackeri „REvil”, considerat cel mai redutabil grup de criminalitate cibernetică în materie de atacuri de tip ransomware, informează Reuters.

Rusia anunță că a distrus grupul de hackeri REvil: Ce recompensă oferea SUAFoto: Profimedia

În urma operațiunii, FSB a confiscat aproape 5 milioane de euro și 20 de mașini de lux, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

La finalul unei operaţiuni a serviciilor de securitate (FSB) şi a poliţiei ruse „s-a pus capăt existenţei acestui grup criminal organizat”, a anunţat FSB într-un comunicat, adăugând că percheziţiile desfăşurate „la solicitarea autorităţilor americane competente” au vizat 14 persoane şi 25 de adrese și au permis confiscarea echivalentului a 426 de milioane de ruble (4,8 milioane de euro) şi a 20 de maşini de lux.

Potrivit FSB, „infrastructura informatică utilizată în scopuri criminale” de către organizaţie a fost „neutralizată”, iar SUA au fost anunţate de măsurile luate de Rusia, scrie Agerpres. Ambasada SUA de la Moscova a răspuns unei solicitări din partea Reuters că nu comentează pentru moment informaţiile.

O sursă familiarizată cu acest caz a declarat pentru Interfax că membrii grupului care au cetăţenie rusă nu vor fi predaţi SUA. FSB nu precizează câte persoane au fost arestate, dar au difuzat imagini de la operaţiunea în forţă.

Membrii grupului „au pus la punct programe nocive, au organizat deturnări de fonduri din conturile bancare ale unor cetăţeni străini şi au încasat aceşti bani”, precizează FSB.

SUA au anunţat în noiembrie că oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la identificarea sau localizarea oricărui membru-cheie al grupului REvil. SUA au fost lovite de o serie de atacuri cibernetice de mare profil comise de infractori care încercau să obţină plata unor răscumpărări.

Procesatorul de carne JBS SA a fost vizat de un atac de tip ransomware comis de grupul REvil, a declarat pentru Reuters în luna iunie o sursă cu cunoştinţe despre acest dosar. La începutul lui iulie 2021, scrie AFP, acest grup de hackeri rusofoni, numit şi Sodinokibi, a revendicat atacul cu ransomware care a vizat societatea informatică americană Kaseya.

Anunţul Rusiei intervine într-un moment în care aceasta este angrenată într-o dispută cu SUA. Moscova a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi solicită Occidentului garanţii de securitate, inclusiv aceea că NATO nu se va mai extinde spre est.

În urma operațiunii, FSB a confiscat aproape 5 milioane de euro și 20 de mașini de lux, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

La finalul unei operaţiuni a serviciilor de securitate (FSB) şi a poliţiei ruse „s-a pus capăt existenţei acestui grup criminal organizat”, a anunţat FSB într-un comunicat, adăugând că percheziţiile desfăşurate „la solicitarea autorităţilor americane competente” au vizat 14 persoane şi 25 de adrese și au permis confiscarea echivalentului a 426 de milioane de ruble (4,8 milioane de euro) şi a 20 de maşini de lux.

Potrivit FSB, „infrastructura informatică utilizată în scopuri criminale” de către organizaţie a fost „neutralizată”, iar SUA au fost anunţate de măsurile luate de Rusia, scrie Agerpres. Ambasada SUA de la Moscova a răspuns unei solicitări din partea Reuters că nu comentează pentru moment informaţiile.

O sursă familiarizată cu acest caz a declarat pentru Interfax că membrii grupului care au cetăţenie rusă nu vor fi predaţi SUA. FSB nu precizează câte persoane au fost arestate, dar au difuzat imagini de la operaţiunea în forţă.

Membrii grupului „au pus la punct programe nocive, au organizat deturnări de fonduri din conturile bancare ale unor cetăţeni străini şi au încasat aceşti bani”, precizează FSB.

SUA au anunţat în noiembrie că oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la identificarea sau localizarea oricărui membru-cheie al grupului REvil. SUA au fost lovite de o serie de atacuri cibernetice de mare profil comise de infractori care încercau să obţină plata unor răscumpărări.

Procesatorul de carne JBS SA a fost vizat de un atac de tip ransomware comis de grupul REvil, a declarat pentru Reuters în luna iunie o sursă cu cunoştinţe despre acest dosar. La începutul lui iulie 2021, scrie AFP, acest grup de hackeri rusofoni, numit şi Sodinokibi, a revendicat atacul cu ransomware care a vizat societatea informatică americană Kaseya.

Anunţul Rusiei intervine într-un moment în care aceasta este angrenată într-o dispută cu SUA. Moscova a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi solicită Occidentului garanţii de securitate, inclusiv aceea că NATO nu se va mai extinde spre est.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 12:09
4
228

Aleksei Navalnîi, inclus pe lista teroriştilor şi extremiştilor din Rusia

25 ianuarie, 12:09
4
228

Principalul opozant din Rusia, Aleksei Navalnîi, încarcerat de un an, a fost inclus pe lista „teroriştilor şi extremiştilor” realizată de serviciul rus de informaţii financiare, Rosfinmonitoring.

Aleksei Navalnîi, inclus pe lista teroriştilor şi extremiştilor din RusiaFoto: Profimedia

Lista Rosfinmonitoring, agenţia de monitorizare financiară din Rusia, include mii de persoane şi sute de organizaţii politice, islamiste, religioase şi ultranaţionaliste interzise în Rusia. Ea îi include, de exemplu, pe talibani şi gruparea jihadistă Stat Islamic, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Una dintre apropiatele sale, Liubov Sobol, care s-a exilat din cauza proceselor, a fost şi ea inclusă pe listă, potrivit Agerpres, care preia Reuters.

La începutul lunii, alţi doi colaboratori ai lui Navalnîi, Leonid Volkov şi Ivan Jdanov, au fost de asemenea trecuţi în categoria „teroriştilor şi extremiştilor”. Şi ei trăiesc acum în străinătate.

Moscova a interzis anul trecut, în cadrul unei campanii ample de reprimare, reţeaua politică a lui Navalnîi, declarând-o „extremistă”.

Aleksei Navalnîi este închis într-o colonie penitenciară din Pokrov, la aproximativ 100 de km de Moscova.

El a fost arestat anul trecut chiar de pe aeroport când s-a întors în Rusia după ce fusese tratat în Germania pentru otrăvirea cu agent neurotoxic Novicioc.

Lista Rosfinmonitoring, agenţia de monitorizare financiară din Rusia, include mii de persoane şi sute de organizaţii politice, islamiste, religioase şi ultranaţionaliste interzise în Rusia. Ea îi include, de exemplu, pe talibani şi gruparea jihadistă Stat Islamic, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Una dintre apropiatele sale, Liubov Sobol, care s-a exilat din cauza proceselor, a fost şi ea inclusă pe listă, potrivit Agerpres, care preia Reuters.

La începutul lunii, alţi doi colaboratori ai lui Navalnîi, Leonid Volkov şi Ivan Jdanov, au fost de asemenea trecuţi în categoria „teroriştilor şi extremiştilor”. Şi ei trăiesc acum în străinătate.

Moscova a interzis anul trecut, în cadrul unei campanii ample de reprimare, reţeaua politică a lui Navalnîi, declarând-o „extremistă”.

Aleksei Navalnîi este închis într-o colonie penitenciară din Pokrov, la aproximativ 100 de km de Moscova.

El a fost arestat anul trecut chiar de pe aeroport când s-a întors în Rusia după ce fusese tratat în Germania pentru otrăvirea cu agent neurotoxic Novicioc.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 10:32
0
280

Biden spune că există unitate totală între țări în conflictul cu Rusia

25 ianuarie, 10:32
0
280

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, spune că există „unitate totală” între puterile occidentale în ce privește criza din Ucraina și conflictul cu Rusia.

Biden spune că există unitate totală între țări în conflictul cu RusiaFoto: Profimedia

Președintele american a făcut declarațiile după o întâlnire prin videoconferință cu lideri europeni și ai NATO, relatează The Guardian, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, Marea Britanie a avertizat că vor exista „sancțiuni fără precedent” împotriva Moscovei, dacă o invazie împotriva Ucrainei va fi lansată.

„Am avut o întâlnire foarte bună – unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a spus Joe Biden la puțin timp după întâlnirea care a durat o oră și 20 de minute, luni.

La Londra, guvernul britanic a transmis că „liderii s-au pus de acord în ce privește importanța unității internaționale în confruntarea cu ostilitatea crescândă a Rusiei”.

Marea Britanie a accentuat că discuțiile diplomatice cu Rusia trebuie să rămână prima prioritate, însă a precizat și că Moscova va suferi „consecințe rapide și dure” dacă „o nouă incursiune în Ucraina va avea loc”.

Regatul Unit a avertizat cu privire la „sancțiuni fără precedent” împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va invada Ucraina.

Și alți lideri au avertizat cu privire la „costurile economice severe” pe care le vor impune Rusiei în cazul unei invazii – cancelarul german, Olaf Scholz, spune că „ține de Rusia să facă eforturi de dezescaladare”, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat cu privire la „costurile severe” ale unei noi agresiuni a Moscovei împotriva Ucrainei.

La întâlnire au participat și lideri ai Franței, Italiei, Poloniei și Uniunii Europene.

În ciuda insistențelor lui Putin că nu intenționează să atace, Rusia a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, în condițiile în care rușii deja au anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Putin cere garanții din partea Occidentului și promisiunea că Ucraina nu se va alătura NATO, însă revendicările sale au fost calificate drept „inacceptabile” de Alianța Nord-Atlantică și de puterile occidentale.

Anterior, NATO a anunțat suplimentarea trupelor și capacităților sale militare pe flancul estic, într-o încercare de a se consolida în fața unui posibil atac rusesc împotriva Ucrainei.

Luni, SUA a plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația.

„În cazul în care NATO își activează forțele de răspuns rapid sau ne confruntăm cu o deteriorare rapidă a securității, SUA vor fi într-o poziție de a desfășura rapid în Europa echipe de luptă, logistică, medicale, de aviație, de informații, de monitorizare și recunoaștere, transport și alte capabilități.

Orice desfășurare în Europa reprezintă eforturile noastre de asigurare a flancului estic al NATO și demonstrarea pregătirii noastre pentru a veni în sprijinul aliaților”, a adăugat Kirby.

Rusia a reacționat la anunțul accentuării prezenței militare a NATO în regiunea Europei de Est - Kremlinul spune că Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie” prin această decizie.

Președintele american a făcut declarațiile după o întâlnire prin videoconferință cu lideri europeni și ai NATO, relatează The Guardian, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, Marea Britanie a avertizat că vor exista „sancțiuni fără precedent” împotriva Moscovei, dacă o invazie împotriva Ucrainei va fi lansată.

„Am avut o întâlnire foarte bună – unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a spus Joe Biden la puțin timp după întâlnirea care a durat o oră și 20 de minute, luni.

La Londra, guvernul britanic a transmis că „liderii s-au pus de acord în ce privește importanța unității internaționale în confruntarea cu ostilitatea crescândă a Rusiei”.

Marea Britanie a accentuat că discuțiile diplomatice cu Rusia trebuie să rămână prima prioritate, însă a precizat și că Moscova va suferi „consecințe rapide și dure” dacă „o nouă incursiune în Ucraina va avea loc”.

Regatul Unit a avertizat cu privire la „sancțiuni fără precedent” împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va invada Ucraina.

Și alți lideri au avertizat cu privire la „costurile economice severe” pe care le vor impune Rusiei în cazul unei invazii – cancelarul german, Olaf Scholz, spune că „ține de Rusia să facă eforturi de dezescaladare”, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat cu privire la „costurile severe” ale unei noi agresiuni a Moscovei împotriva Ucrainei.

La întâlnire au participat și lideri ai Franței, Italiei, Poloniei și Uniunii Europene.

În ciuda insistențelor lui Putin că nu intenționează să atace, Rusia a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, în condițiile în care rușii deja au anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Putin cere garanții din partea Occidentului și promisiunea că Ucraina nu se va alătura NATO, însă revendicările sale au fost calificate drept „inacceptabile” de Alianța Nord-Atlantică și de puterile occidentale.

Anterior, NATO a anunțat suplimentarea trupelor și capacităților sale militare pe flancul estic, într-o încercare de a se consolida în fața unui posibil atac rusesc împotriva Ucrainei.

Luni, SUA a plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația.

„În cazul în care NATO își activează forțele de răspuns rapid sau ne confruntăm cu o deteriorare rapidă a securității, SUA vor fi într-o poziție de a desfășura rapid în Europa echipe de luptă, logistică, medicale, de aviație, de informații, de monitorizare și recunoaștere, transport și alte capabilități.

Orice desfășurare în Europa reprezintă eforturile noastre de asigurare a flancului estic al NATO și demonstrarea pregătirii noastre pentru a veni în sprijinul aliaților”, a adăugat Kirby.

Rusia a reacționat la anunțul accentuării prezenței militare a NATO în regiunea Europei de Est - Kremlinul spune că Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie” prin această decizie.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 09:25
0
1 558

Rușii își pregătesc soldații din Transnistria. Temerile SUA

25 ianuarie, 09:25
0
1 558

Grupul Operativ al forțelor rusești a încheiat exercițiile sale militare din Transnistria.

Rușii își pregătesc soldații din Transnistria. Temerile SUAFoto: btv.md

Potrivit presei rusești, evenimentul a fost de natură planificată, fiind implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar, transmite Știri.md.

”În cadrul instruirii s-au realizat acțiuni de primire a armelor și echipamentelor, pregătirea tehnicii militare și deplasarea în zone de concentrare, precum și exerciții de tragere din arme”, a declarat serviciul de presă.

De menționat că SUA nu exclud probabilitatea de un eventual atac împotriva Ucrainei din partea Transnistriei.

Potrivit presei rusești, evenimentul a fost de natură planificată, fiind implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar, transmite Știri.md.

”În cadrul instruirii s-au realizat acțiuni de primire a armelor și echipamentelor, pregătirea tehnicii militare și deplasarea în zone de concentrare, precum și exerciții de tragere din arme”, a declarat serviciul de presă.

De menționat că SUA nu exclud probabilitatea de un eventual atac împotriva Ucrainei din partea Transnistriei.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 07:47
2
316

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe grave

25 ianuarie, 07:47
2
316

Liderii Statelor Unite şi mai multor ţări europene, printre care Germania şi Franţa, au afirmat luni, în cursul unei videoconferinţe, sprijinul lor "fără rezerve" pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi au promis Rusiei "consecinţe foarte grele" în cazul unei "agresiuni" împotriva acestei ţări, notează AFP.

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe graveFoto: capital.ro

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 06:47
12
3 376

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuni

25 ianuarie, 06:47
12
3 376

Comandantul Operațiunii Forțelor Comunale ale Ucrainei din Donbas, Alexandr Pavliuk, susține că forțele armate ale Rusiei vor ataca Ucraina în luna februarie.

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuniFoto: bnn-news.com

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 06:20
0
248

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului

25 ianuarie, 06:20
0
248

NATO va decide, la Madrid, strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru Ucraina să poată vedea următorii paşi spre aderarea ei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat, luni seara, la Kiev, pe marginea unei conferinţe a European Jewish Association (EJA), vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanişîna.

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului Foto: President.gov.ua

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 00:21
3
294

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioase

25 ianuarie, 00:21
3
294

Ţările occidentale au început să folosească platforme mai serioase pentru a răspândi dezinformarea despre o presupusă iminentă invazie rusă a Ucrainei, întrucât nu mai pot „întinde la nesfârşit această poveste” prin intermediul reţelelor sociale.

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioaseFoto: buzzfeednews.com

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 22:34
2
1 071

Munteanu, despre Rusia-Ucraina: Nu vorbim dacă va ataca sau nu, ci când

24 ianuarie, 22:34
2
1 071

Pentru cetățenii Republicii Moldova, conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina este o adevărată amenințare.

Munteanu, despre Rusia-Ucraina: Nu vorbim dacă va ataca sau nu, ci cândFoto: captură video

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 21:33
8
299

UE condamnă acțiunile agresive ale Rusiei și declară sprijin țărilor PaE

24 ianuarie, 21:33
8
299

Uniunea Europeană "condamnă acţiunile agresive şi ameninţările în desfăşurare ale Rusiei împotriva Ucrainei şi cheamă Rusia la dezescaladare".

UE condamnă acțiunile agresive ale Rusiei și declară sprijin țărilor PaEFoto: replicamedia.md

Potrivit Infotag, acest lucru se precizează în concluziile Consiliului miniştrilor de externe al UE privind situaţia securităţii din Europa, şedinţa căruia s-a desfăşurat luni la Bruxelles, transmite Știri.md.

Potrivit documentului, Uniunea Europeană reafirmă "sprijinul neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi a altor parteneri din vecinătatea estică, în cadrul frontierelor lor recunoscute internaţional".

Consiliul subliniază "sprijinul său pentru cadrul juridic internaţional existent pentru soluţionarea durabilă şi paşnică a conflictelor în conformitate cu dreptul internaţional şi solicită Rusiei să-şi reia participarea onestă şi constructivă la aceste mecanisme stabilite".

În document se subliniază că "securitatea europeană este indivizibilă", iar "orice provocare la adresa ordinii de securitate europeană afectează securitatea UE şi a statelor sale membre".

"Dialogul, în conformitate cu principiile cheie care stau la baza securităţii europene, este modalitatea de a îmbunătăţi situaţia de securitate şi de a menţine pacea şi stabilitatea pe continentul nostru. Conceptele de "sferă de influenţă" nu-şi au locul în secolul XXI", se arată în concluziile Consiliului de miniştri.

Potrivit Infotag, acest lucru se precizează în concluziile Consiliului miniştrilor de externe al UE privind situaţia securităţii din Europa, şedinţa căruia s-a desfăşurat luni la Bruxelles, transmite Știri.md.

Potrivit documentului, Uniunea Europeană reafirmă "sprijinul neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi a altor parteneri din vecinătatea estică, în cadrul frontierelor lor recunoscute internaţional".

Consiliul subliniază "sprijinul său pentru cadrul juridic internaţional existent pentru soluţionarea durabilă şi paşnică a conflictelor în conformitate cu dreptul internaţional şi solicită Rusiei să-şi reia participarea onestă şi constructivă la aceste mecanisme stabilite".

În document se subliniază că "securitatea europeană este indivizibilă", iar "orice provocare la adresa ordinii de securitate europeană afectează securitatea UE şi a statelor sale membre".

"Dialogul, în conformitate cu principiile cheie care stau la baza securităţii europene, este modalitatea de a îmbunătăţi situaţia de securitate şi de a menţine pacea şi stabilitatea pe continentul nostru. Conceptele de "sferă de influenţă" nu-şi au locul în secolul XXI", se arată în concluziile Consiliului de miniştri.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 18:21
35
1 399

Herbst: Rusia ar putea invada Ucraina, dar Putin s-ar teme de reacții

24 ianuarie, 18:21
35
1 399

Mulți oameni cred că Vladimir Putin ar putea invada Ucraina, dar președintele rus ar putea să se teamă de consecințele pe care i le-a transmis Washingtonul, a declarat un fost ambasador american în Ucraina, potrivit CNBC.

Herbst: Rusia ar putea invada Ucraina, dar Putin s-ar teme de reacțiiFoto: protv.ro

Ideea că Rusia ar putea escalada situația din Ucraina este „rezonabilă”, având în vedere miile de soldați de la graniță și agresiunea constantă din partea Moscovei, a declarat John Herbst, care este în prezent director senior al Centrului Eurasia al Atlantic Council, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați că Rusia va ataca Ucraina, posibil în următoarele săptămâni, deși Moscova afirmă că nu are planuri de a invada țara est-europeană.

Cadrul președintelui american, Joe Biden, pentru a riposta împotriva Rusiei constă în trimiterea de arme în Ucraina, mutarea forțelor NATO de-a lungul graniței Rusiei și sancțiuni aspre în cazul unei invazii.

„Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”

“Părerea mea personală este că e o posibilitate, dar cred că Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”, a declarat Herbst, potrivit sursei citate.

“Dacă Putin decide că, de fapt, răspunsul lui Biden este mai mult cacealma decât realitate, trupele rusești ar putea ajunge în număr mare în Ucraina, dincolo de numărul celor care se află în prezent în Donbas și în Crimeea. Suspectez că, cel puțin, această confruntare se va desfășura timp de șase sau opt săptămâni”, a adăugat Herbst.

Herbst a declarat că Statele Unite și aliații săi trebuie să riposteze cu fermitate împotriva Rusiei, deoarece pacea nu a funcționat în trecut, când Moscova a invadat Georgia și Crimeea și “nu a suferit aproape nicio consecință”.

Planul american de acum este “rezonabil”, dar nu este suficient de activ, a spus el. “Trebuie să fie mai puternic și mai rapid, iar noi trebuie să o facem împreună cu aliații noștri”.

Rusia nu ar fi capabilă să câștige un război de lungă durată cu Ucraina

În plus, Herbst a declarat că “aproape nu există nicio șansă ca Rusia să câștige” un război pe termen lung cu Ucraina.

Asta pentru că o mare majoritate a ucrainenilor “disprețuiesc Kremlinul” pentru agresiunea sa și vor riposta. Armata Moscovei este mult mai puternică, dar, pe termen lung, va fi dificil pentru Rusia să păstreze orașele pe care le-a cucerit, a prezis el.

Poziția geopolitică generală a Rusiei se va înrăutăți, de asemenea, dacă va invada Ucraina, a adăugat fostul ambasador SUA.

“Dacă Rusia trimite aceste trupe în Ucraina, șansele ca Suedia sau Finlanda să adere la NATO cresc foarte mult”, a spus el, adăugând că acțiunile lui Putin au făcut ca aderarea la NATO să devină o ”întrebare serioasă” pentru cele două țări.

Ideea că Rusia ar putea escalada situația din Ucraina este „rezonabilă”, având în vedere miile de soldați de la graniță și agresiunea constantă din partea Moscovei, a declarat John Herbst, care este în prezent director senior al Centrului Eurasia al Atlantic Council, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați că Rusia va ataca Ucraina, posibil în următoarele săptămâni, deși Moscova afirmă că nu are planuri de a invada țara est-europeană.

Cadrul președintelui american, Joe Biden, pentru a riposta împotriva Rusiei constă în trimiterea de arme în Ucraina, mutarea forțelor NATO de-a lungul graniței Rusiei și sancțiuni aspre în cazul unei invazii.

„Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”

“Părerea mea personală este că e o posibilitate, dar cred că Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”, a declarat Herbst, potrivit sursei citate.

“Dacă Putin decide că, de fapt, răspunsul lui Biden este mai mult cacealma decât realitate, trupele rusești ar putea ajunge în număr mare în Ucraina, dincolo de numărul celor care se află în prezent în Donbas și în Crimeea. Suspectez că, cel puțin, această confruntare se va desfășura timp de șase sau opt săptămâni”, a adăugat Herbst.

Herbst a declarat că Statele Unite și aliații săi trebuie să riposteze cu fermitate împotriva Rusiei, deoarece pacea nu a funcționat în trecut, când Moscova a invadat Georgia și Crimeea și “nu a suferit aproape nicio consecință”.

Planul american de acum este “rezonabil”, dar nu este suficient de activ, a spus el. “Trebuie să fie mai puternic și mai rapid, iar noi trebuie să o facem împreună cu aliații noștri”.

Rusia nu ar fi capabilă să câștige un război de lungă durată cu Ucraina

În plus, Herbst a declarat că “aproape nu există nicio șansă ca Rusia să câștige” un război pe termen lung cu Ucraina.

Asta pentru că o mare majoritate a ucrainenilor “disprețuiesc Kremlinul” pentru agresiunea sa și vor riposta. Armata Moscovei este mult mai puternică, dar, pe termen lung, va fi dificil pentru Rusia să păstreze orașele pe care le-a cucerit, a prezis el.

Poziția geopolitică generală a Rusiei se va înrăutăți, de asemenea, dacă va invada Ucraina, a adăugat fostul ambasador SUA.

“Dacă Rusia trimite aceste trupe în Ucraina, șansele ca Suedia sau Finlanda să adere la NATO cresc foarte mult”, a spus el, adăugând că acțiunile lui Putin au făcut ca aderarea la NATO să devină o ”întrebare serioasă” pentru cele două țări.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...