11 ianuarie, 19:40
4
717

Rusia a început exerciții militare cu tancuri în apropierea graniței cu Ucraina

11 ianuarie, 19:40
4
717

Trei mii de soldaţi ruşi au început exerciţii cu armament real, inclusiv tancuri, în regiuni din apropiere de graniţele cu Ucraina şi cu Belarus, transmite marţi Reuters, care citează Interfax.

Rusia a început exerciții militare cu tancuri în apropierea graniței cu UcrainaFoto: Profimedia

Anunţul privind aceste exerciţii a fost făcut de armata rusă a doua zi după consultările ruso-americane despre propunerile de securitate făcute de Moscova şi despre care Kremlinul a declarat marţi că nu au oferit motive de optimism privind o reducere a actualelor tensiuni, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Interfax a citat un comunicat al Districtului militar vestic potrivit căruia exerciţiile vor avea loc în regiunea Smolensk, din apropiere de graniţa cu Belarus, şi în regiunile Voronej, Belgorod şi Briansk, din apropiere de Ucraina, implicând 300 de piese de armament, inclusiv tancuri T-72B3, vehicule de luptă BMP-2 şi arme de foc obişnuite.

Militarii vor face exerciţii de tragere din vehicule blindate, marş în timpul unor activităţi de sabotaj şi recunoaştere din partea inamicului şi de aprovizionare cu armament a teritoriului controlat.

Rusia a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi a cerut alianţei NATO să nu ia în calcul primirea fostei republici sovietice şi să nu se mai extindă spre Est, Washingtonul insistând în ce-l priveşte că nu poate accepta aceste cereri. 

Rusia şi Statele Unite au purtat o primă rundă de discuţii, luni, la Geneva pe această temă.

Anunţul privind aceste exerciţii a fost făcut de armata rusă a doua zi după consultările ruso-americane despre propunerile de securitate făcute de Moscova şi despre care Kremlinul a declarat marţi că nu au oferit motive de optimism privind o reducere a actualelor tensiuni, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Interfax a citat un comunicat al Districtului militar vestic potrivit căruia exerciţiile vor avea loc în regiunea Smolensk, din apropiere de graniţa cu Belarus, şi în regiunile Voronej, Belgorod şi Briansk, din apropiere de Ucraina, implicând 300 de piese de armament, inclusiv tancuri T-72B3, vehicule de luptă BMP-2 şi arme de foc obişnuite.

Militarii vor face exerciţii de tragere din vehicule blindate, marş în timpul unor activităţi de sabotaj şi recunoaştere din partea inamicului şi de aprovizionare cu armament a teritoriului controlat.

Rusia a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi a cerut alianţei NATO să nu ia în calcul primirea fostei republici sovietice şi să nu se mai extindă spre Est, Washingtonul insistând în ce-l priveşte că nu poate accepta aceste cereri. 

Rusia şi Statele Unite au purtat o primă rundă de discuţii, luni, la Geneva pe această temă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 12:09
4
110

Aleksei Navalnîi, inclus pe lista teroriştilor şi extremiştilor din Rusia

25 ianuarie, 12:09
4
110

Principalul opozant din Rusia, Aleksei Navalnîi, încarcerat de un an, a fost inclus pe lista „teroriştilor şi extremiştilor” realizată de serviciul rus de informaţii financiare, Rosfinmonitoring.

Aleksei Navalnîi, inclus pe lista teroriştilor şi extremiştilor din RusiaFoto: Profimedia

Lista Rosfinmonitoring, agenţia de monitorizare financiară din Rusia, include mii de persoane şi sute de organizaţii politice, islamiste, religioase şi ultranaţionaliste interzise în Rusia. Ea îi include, de exemplu, pe talibani şi gruparea jihadistă Stat Islamic, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Una dintre apropiatele sale, Liubov Sobol, care s-a exilat din cauza proceselor, a fost şi ea inclusă pe listă, potrivit Agerpres, care preia Reuters.

La începutul lunii, alţi doi colaboratori ai lui Navalnîi, Leonid Volkov şi Ivan Jdanov, au fost de asemenea trecuţi în categoria „teroriştilor şi extremiştilor”. Şi ei trăiesc acum în străinătate.

Moscova a interzis anul trecut, în cadrul unei campanii ample de reprimare, reţeaua politică a lui Navalnîi, declarând-o „extremistă”.

Aleksei Navalnîi este închis într-o colonie penitenciară din Pokrov, la aproximativ 100 de km de Moscova.

El a fost arestat anul trecut chiar de pe aeroport când s-a întors în Rusia după ce fusese tratat în Germania pentru otrăvirea cu agent neurotoxic Novicioc.

Lista Rosfinmonitoring, agenţia de monitorizare financiară din Rusia, include mii de persoane şi sute de organizaţii politice, islamiste, religioase şi ultranaţionaliste interzise în Rusia. Ea îi include, de exemplu, pe talibani şi gruparea jihadistă Stat Islamic, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Una dintre apropiatele sale, Liubov Sobol, care s-a exilat din cauza proceselor, a fost şi ea inclusă pe listă, potrivit Agerpres, care preia Reuters.

La începutul lunii, alţi doi colaboratori ai lui Navalnîi, Leonid Volkov şi Ivan Jdanov, au fost de asemenea trecuţi în categoria „teroriştilor şi extremiştilor”. Şi ei trăiesc acum în străinătate.

Moscova a interzis anul trecut, în cadrul unei campanii ample de reprimare, reţeaua politică a lui Navalnîi, declarând-o „extremistă”.

Aleksei Navalnîi este închis într-o colonie penitenciară din Pokrov, la aproximativ 100 de km de Moscova.

El a fost arestat anul trecut chiar de pe aeroport când s-a întors în Rusia după ce fusese tratat în Germania pentru otrăvirea cu agent neurotoxic Novicioc.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 10:54
0
530

Locuitori din Harkov, despre o posibilă invazie rusească: Vom lupta

25 ianuarie, 10:54
0
530

Pe când unii nu cred că soldații ruși vor ataca regiunea, alții deja se pregătesc de război și spun că au un plan bine stabilit în cazul unui atac.

Locuitori din Harkov, despre o posibilă invazie rusească: Vom luptaColaj: știri.md

Vox-populi a ieșit pe străzile din Harkov pentru a afla despre opinia oamenilor în acest sens, transmite Știri.md

”Care este planul? Dacă vor împușca și mă vor recruta pentru război, voi lupta”, spune un tânăr.

”Nu avem un plan. Nu cred că invazia se va întâmpla. Este prostește. Cred că totul va fi în regulă”, spune o femeie.

”Voi lua pușca și voi merge la război. Îmi voi duce familia la țară. Deja am cumpărat produse alimentare, combustibil, lucruri de primă necesitate. Sunt gata să lupt măcar și mâine. Dacă îmi vor da armă, voi lupta până la sânge pentru Patria mea”, a spus un alt bărbat.

Vox-populi a ieșit pe străzile din Harkov pentru a afla despre opinia oamenilor în acest sens, transmite Știri.md

”Care este planul? Dacă vor împușca și mă vor recruta pentru război, voi lupta”, spune un tânăr.

”Nu avem un plan. Nu cred că invazia se va întâmpla. Este prostește. Cred că totul va fi în regulă”, spune o femeie.

”Voi lua pușca și voi merge la război. Îmi voi duce familia la țară. Deja am cumpărat produse alimentare, combustibil, lucruri de primă necesitate. Sunt gata să lupt măcar și mâine. Dacă îmi vor da armă, voi lupta până la sânge pentru Patria mea”, a spus un alt bărbat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 10:32
0
238

Biden spune că există unitate totală între țări în conflictul cu Rusia

25 ianuarie, 10:32
0
238

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, spune că există „unitate totală” între puterile occidentale în ce privește criza din Ucraina și conflictul cu Rusia.

Biden spune că există unitate totală între țări în conflictul cu RusiaFoto: Profimedia

Președintele american a făcut declarațiile după o întâlnire prin videoconferință cu lideri europeni și ai NATO, relatează The Guardian, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, Marea Britanie a avertizat că vor exista „sancțiuni fără precedent” împotriva Moscovei, dacă o invazie împotriva Ucrainei va fi lansată.

„Am avut o întâlnire foarte bună – unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a spus Joe Biden la puțin timp după întâlnirea care a durat o oră și 20 de minute, luni.

La Londra, guvernul britanic a transmis că „liderii s-au pus de acord în ce privește importanța unității internaționale în confruntarea cu ostilitatea crescândă a Rusiei”.

Marea Britanie a accentuat că discuțiile diplomatice cu Rusia trebuie să rămână prima prioritate, însă a precizat și că Moscova va suferi „consecințe rapide și dure” dacă „o nouă incursiune în Ucraina va avea loc”.

Regatul Unit a avertizat cu privire la „sancțiuni fără precedent” împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va invada Ucraina.

Și alți lideri au avertizat cu privire la „costurile economice severe” pe care le vor impune Rusiei în cazul unei invazii – cancelarul german, Olaf Scholz, spune că „ține de Rusia să facă eforturi de dezescaladare”, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat cu privire la „costurile severe” ale unei noi agresiuni a Moscovei împotriva Ucrainei.

La întâlnire au participat și lideri ai Franței, Italiei, Poloniei și Uniunii Europene.

În ciuda insistențelor lui Putin că nu intenționează să atace, Rusia a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, în condițiile în care rușii deja au anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Putin cere garanții din partea Occidentului și promisiunea că Ucraina nu se va alătura NATO, însă revendicările sale au fost calificate drept „inacceptabile” de Alianța Nord-Atlantică și de puterile occidentale.

Anterior, NATO a anunțat suplimentarea trupelor și capacităților sale militare pe flancul estic, într-o încercare de a se consolida în fața unui posibil atac rusesc împotriva Ucrainei.

Luni, SUA a plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația.

„În cazul în care NATO își activează forțele de răspuns rapid sau ne confruntăm cu o deteriorare rapidă a securității, SUA vor fi într-o poziție de a desfășura rapid în Europa echipe de luptă, logistică, medicale, de aviație, de informații, de monitorizare și recunoaștere, transport și alte capabilități.

Orice desfășurare în Europa reprezintă eforturile noastre de asigurare a flancului estic al NATO și demonstrarea pregătirii noastre pentru a veni în sprijinul aliaților”, a adăugat Kirby.

Rusia a reacționat la anunțul accentuării prezenței militare a NATO în regiunea Europei de Est - Kremlinul spune că Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie” prin această decizie.

Președintele american a făcut declarațiile după o întâlnire prin videoconferință cu lideri europeni și ai NATO, relatează The Guardian, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, Marea Britanie a avertizat că vor exista „sancțiuni fără precedent” împotriva Moscovei, dacă o invazie împotriva Ucrainei va fi lansată.

„Am avut o întâlnire foarte bună – unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a spus Joe Biden la puțin timp după întâlnirea care a durat o oră și 20 de minute, luni.

La Londra, guvernul britanic a transmis că „liderii s-au pus de acord în ce privește importanța unității internaționale în confruntarea cu ostilitatea crescândă a Rusiei”.

Marea Britanie a accentuat că discuțiile diplomatice cu Rusia trebuie să rămână prima prioritate, însă a precizat și că Moscova va suferi „consecințe rapide și dure” dacă „o nouă incursiune în Ucraina va avea loc”.

Regatul Unit a avertizat cu privire la „sancțiuni fără precedent” împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va invada Ucraina.

Și alți lideri au avertizat cu privire la „costurile economice severe” pe care le vor impune Rusiei în cazul unei invazii – cancelarul german, Olaf Scholz, spune că „ține de Rusia să facă eforturi de dezescaladare”, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat cu privire la „costurile severe” ale unei noi agresiuni a Moscovei împotriva Ucrainei.

La întâlnire au participat și lideri ai Franței, Italiei, Poloniei și Uniunii Europene.

În ciuda insistențelor lui Putin că nu intenționează să atace, Rusia a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, în condițiile în care rușii deja au anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Putin cere garanții din partea Occidentului și promisiunea că Ucraina nu se va alătura NATO, însă revendicările sale au fost calificate drept „inacceptabile” de Alianța Nord-Atlantică și de puterile occidentale.

Anterior, NATO a anunțat suplimentarea trupelor și capacităților sale militare pe flancul estic, într-o încercare de a se consolida în fața unui posibil atac rusesc împotriva Ucrainei.

Luni, SUA a plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația.

„În cazul în care NATO își activează forțele de răspuns rapid sau ne confruntăm cu o deteriorare rapidă a securității, SUA vor fi într-o poziție de a desfășura rapid în Europa echipe de luptă, logistică, medicale, de aviație, de informații, de monitorizare și recunoaștere, transport și alte capabilități.

Orice desfășurare în Europa reprezintă eforturile noastre de asigurare a flancului estic al NATO și demonstrarea pregătirii noastre pentru a veni în sprijinul aliaților”, a adăugat Kirby.

Rusia a reacționat la anunțul accentuării prezenței militare a NATO în regiunea Europei de Est - Kremlinul spune că Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie” prin această decizie.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 09:25
0
1 336

Rușii își pregătesc soldații din Transnistria. Temerile SUA

25 ianuarie, 09:25
0
1 336

Grupul Operativ al forțelor rusești a încheiat exercițiile sale militare din Transnistria.

Rușii își pregătesc soldații din Transnistria. Temerile SUAFoto: btv.md

Potrivit presei rusești, evenimentul a fost de natură planificată, fiind implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar, transmite Știri.md.

”În cadrul instruirii s-au realizat acțiuni de primire a armelor și echipamentelor, pregătirea tehnicii militare și deplasarea în zone de concentrare, precum și exerciții de tragere din arme”, a declarat serviciul de presă.

De menționat că SUA nu exclud probabilitatea de un eventual atac împotriva Ucrainei din partea Transnistriei.

Potrivit presei rusești, evenimentul a fost de natură planificată, fiind implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar, transmite Știri.md.

”În cadrul instruirii s-au realizat acțiuni de primire a armelor și echipamentelor, pregătirea tehnicii militare și deplasarea în zone de concentrare, precum și exerciții de tragere din arme”, a declarat serviciul de presă.

De menționat că SUA nu exclud probabilitatea de un eventual atac împotriva Ucrainei din partea Transnistriei.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 08:23
15
788

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează Ucraina

25 ianuarie, 08:23
15
788

Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina. Diplomații țărilor europene au negociat, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore, în cazul în care Vladimir Putin se decide să invadeze Ucraina.

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează UcrainaFoto: profimedia

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 07:47
2
306

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe grave

25 ianuarie, 07:47
2
306

Liderii Statelor Unite şi mai multor ţări europene, printre care Germania şi Franţa, au afirmat luni, în cursul unei videoconferinţe, sprijinul lor "fără rezerve" pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi au promis Rusiei "consecinţe foarte grele" în cazul unei "agresiuni" împotriva acestei ţări, notează AFP.

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe graveFoto: capital.ro

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 06:47
10
3 141

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuni

25 ianuarie, 06:47
10
3 141

Comandantul Operațiunii Forțelor Comunale ale Ucrainei din Donbas, Alexandr Pavliuk, susține că forțele armate ale Rusiei vor ataca Ucraina în luna februarie.

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuniFoto: bnn-news.com

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 06:20
0
237

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului

25 ianuarie, 06:20
0
237

NATO va decide, la Madrid, strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru Ucraina să poată vedea următorii paşi spre aderarea ei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat, luni seara, la Kiev, pe marginea unei conferinţe a European Jewish Association (EJA), vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanişîna.

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului Foto: President.gov.ua

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 02:44
0
162

UE își propune să ajute Ucraina cu 1,2 miliarde de euro

25 ianuarie, 02:44
0
162

Uniunea Europeană îşi propune să ajute Kievul cu un pachet de asistenţă financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a atenua efectele conflictului cu Rusia, care a adunat trupe la graniţa cu Ucraina, a anunțat Ursula von der Leyen.

UE își propune să ajute Ucraina cu 1,2 miliarde de euroFoto: digi24.ro

„Comisia propune un nou pachet de asistenţă macrofinanciară de urgenţă de 1,2 miliarde de euro”, a declarat von der Leyen reporterilor luni la Bruxelles, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Se estimează că peste 100.000 de militari ruşi se află la graniţa cu Ucraina, în timp ce Moscova aşteaptă răspunsuri de la Washington şi NATO la cerinţele sale de securitate.

Rusia doreşte ca NATO să nu permită Ucrainei aderarea la alianţă şi să retragă trupele şi armamentul din fostele ţări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Von der Leyen, care a vorbit vineri cu preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că pachetul de ajutor financiar al UE este menit să „ajute Ucraina acum să abordeze escaladarea rapidă a nevoilor de finanţare din cauza conflictului”, notează Reuters.

Ea a menţionat că se bazează pe Consiliul European, care grupează guvernele UE, şi pe parlamentarii UE să aprobe sprijinul de urgenţă cât mai curând posibil, pentru a plăti rapid o primă tranşă de 600 de milioane de euro.

Ursula von der Leyen a cerut partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) să urmeze aceeaşi abordare şi să îşi reînnoiască angajamentul cu Ucraina.

Chiar Comisia Europeană, executivul uniunii, aproape că îşi va dubla asistenţa bilaterală în granturi acordate Kievului în acest an, adăugând încă 120 de milioane de euro peste cele 160 de milioane de euro deja planificate, a spus ea.

Din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi separatiştii susţinuţi de Moscova au preluat controlul asupra estului Ucrainei, UE şi instituţiile financiare europene au alocat ţării peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, potrivit Ursulei von der Leyen.

„Comisia propune un nou pachet de asistenţă macrofinanciară de urgenţă de 1,2 miliarde de euro”, a declarat von der Leyen reporterilor luni la Bruxelles, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Se estimează că peste 100.000 de militari ruşi se află la graniţa cu Ucraina, în timp ce Moscova aşteaptă răspunsuri de la Washington şi NATO la cerinţele sale de securitate.

Rusia doreşte ca NATO să nu permită Ucrainei aderarea la alianţă şi să retragă trupele şi armamentul din fostele ţări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Von der Leyen, care a vorbit vineri cu preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că pachetul de ajutor financiar al UE este menit să „ajute Ucraina acum să abordeze escaladarea rapidă a nevoilor de finanţare din cauza conflictului”, notează Reuters.

Ea a menţionat că se bazează pe Consiliul European, care grupează guvernele UE, şi pe parlamentarii UE să aprobe sprijinul de urgenţă cât mai curând posibil, pentru a plăti rapid o primă tranşă de 600 de milioane de euro.

Ursula von der Leyen a cerut partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) să urmeze aceeaşi abordare şi să îşi reînnoiască angajamentul cu Ucraina.

Chiar Comisia Europeană, executivul uniunii, aproape că îşi va dubla asistenţa bilaterală în granturi acordate Kievului în acest an, adăugând încă 120 de milioane de euro peste cele 160 de milioane de euro deja planificate, a spus ea.

Din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi separatiştii susţinuţi de Moscova au preluat controlul asupra estului Ucrainei, UE şi instituţiile financiare europene au alocat ţării peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, potrivit Ursulei von der Leyen.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 00:21
3
289

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioase

25 ianuarie, 00:21
3
289

Ţările occidentale au început să folosească platforme mai serioase pentru a răspândi dezinformarea despre o presupusă iminentă invazie rusă a Ucrainei, întrucât nu mai pot „întinde la nesfârşit această poveste” prin intermediul reţelelor sociale.

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioaseFoto: buzzfeednews.com

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...