În 2024, băncile centrale ale lumii au reuşit în sfârşit să înceapă să scadă ratele dobânzilor după ce au câştigat în mare măsură lupta împotriva inflaţiei fără a declanşa o recesiune globală, transmite Știri.md cu referire la News.ro.

Acţiunile au atins niveluri record în Statele Unite şi Europa, iar Forbes a declarat un an de referinţă pentru cei mega bogaţi”, când 141 de noi miliardari s-au alăturat listei superbogaţilor.

Dar, dacă aceasta ar fi trebuit să fie o veste bună, cineva a uitat să le spună alegătorilor. Într-un an electoral extraordinar, ei i-au pedepsit pe politicienii aflaţi în funcţie, din India până în Africa de Sud, Europa şi Statele Unite, pentru realitatea economică pe care o simţeau: o criză nemiloasă a costului vieţii, cauzată de creşterile cumulative ale preţurilor post-pandemie.

Pentru mulţi, s-ar putea să devină mai dur în 2025.

Dacă o preşedinţie a lui Donald Trump în SUA va adopta tarife pentru importuri care vor declanşa un război comercial, asta ar putea însemna o nouă doză de inflaţie, o încetinire a economiei globale sau ambele. Şomajul, aflat în prezent aproape de minimele istorice, ar putea creşte.

Conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, blocajele politice din Germania şi Franţa şi incertitudinile legate de economia chineză estompează şi mai mult imaginea.

Între timp, o îngrijorare în creştere pentru multe ţări este costul daunelor climatice.

Potrivit Băncii Mondiale, cele mai sărace ţări sunt în cea mai dificilă situaţie economică din ultimele două decenii, după ce au ratat redresarea post-pandemie. Ultimul lucru de care au nevoie sunt noi factori contrari, de exemplu, condiţii comerciale sau de finanţare mai slabe.

În economiile mai bogate, guvernele trebuie să descopere cum să contracareze convingerea multor alegători că puterea lor de cumpărare, standardele de trai şi perspectivele de viitor sunt în declin.

Nerespectarea acestui lucru ar putea alimenta ascensiunea partidelor extremiste care duc deja la parlamente fragmentate şi blocate.

Bugetele naţionale, deja tensionate după COVID-19, au noi cheltuieli prioritare, de la combaterea schimbărilor climatice la dezvoltarea armatelor şi până la îngrijirea populaţiei în vârstă.

Numai economiile sănătoase pot genera veniturile necesare pentru asta. Dacă guvernele decid să facă ceea ce au făcut de ani de zile - pur şi simplu să acumuleze mai multe datorii, atunci, mai devreme sau mai târziu, riscă să fie prinse într-o criză financiară.

Ce înseamnă pentru 2025

După cum a declarat preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în conferinţa sa de presă după ultima reuniune a BCE din acest an, va exista incertitudine ”din abundenţă” în 2025.

Nimeni nu ştie încă dacă Trump va pune în practică aplicarea unor tarife de 10-20% la toate importurile şi de 60% pentru mărfurile chinezeşti, sau dacă acele ameninţări au fost doar principiul de deschidere a unei negocieri. Dacă va merge înainte cu aceste tarife, impactul va depinde de ce sectoare vor suporta greul şi cine va riposta.

China, a doua cea mai mare economie din lume, se confruntă cu o presiune crescândă pentru a începe o tranziţie profundă, deoarece impulsul său de creştere din ultimii ani se epuizează.

Economiştii spun că trebuie să pună capăt dependenţei excesive de producţie şi să pună mai mulţi bani în buzunarele cetăţenilor cu venituri mici.

Va aborda Europa, a cărei economie a rămas şi mai mult în urma celei a Statelor Unite de la pandemie, vreuna dintre cauzele fundamentale ale acestui fenomen, de la lipsa de investiţii la deficitul de competenţe?

În primul rând, Europava trebui să rezolve blocajele politice din cele mai mari două economii din zona euro, Germania şi Franţa. Pentru multe alte economii, perspectiva unui dolar mai puternic - dacă politicile lui Trump creează inflaţie şi astfel încetinesc ritmul reducerii dobânzilor de către Rezerva Federală, este o veste proastă. Acest lucru le-ar reduce investiţiile şi ar face datoria lor în dolari mai scumpă.

În cele din urmă, la acestea se adaugă şi impactul în mare parte necunoscut al conflictelor din Ucraina şi Orientul Mijlociu, ambele putând avea o influenţă asupra costului energiei care alimentează economia mondială.

Deocamdată, factorii de decizie politică şi pieţele financiare se bazează pe faptul că economia globală va reuşi să depăşească toate acestea şi că băncile centrale vor finaliza revenirea la nivelurile normale ale ratelor dobânzilor.

Dar, aşa cum a semnalat Fondul Monetar Internaţional în ultimul său World Economic Outlook: ”Pregătiţi-vă pentru vremuri incerte”.