Sectorul privat și activele rusești, unele dintre soluții

Chiar și așa mare cum pare deja, cifra este probabil subestimată, deoarece evaluează doar pagubele până la 31 decembrie 2024 și nu include distrugerile masive provocate infrastructurii civile în ultimul an, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Există speranțe că sectorul privat ar putea finanța până la o treime din costurile de reconstrucție, reducând astfel presiunea asupra guvernelor UE care se confruntă deja cu deficite ridicate.

O altă opțiune discutată este utilizarea activelor rusești înghețate. G7 a convenit deja un împrumut de 45 miliarde de euro pentru Kiev folosind profiturile generate de aceste active. UE analizează acum posibilitatea de a folosi activele în sine pentru a finanța un „împrumut de reparații” de până la 185 miliarde de euro pentru Ucraina.

„Nu există certitudinea că Ucraina va primi suficienți bani pentru reconstrucția sa”, a declarat Svitlana Taran, analist politic la Centrul European de Politici. „De aceea, decizia privind utilizarea activelor rusești pentru împrumutul de reparații devine tot mai urgentă.”

Tyson Barker, cercetător senior al Atlantic Council, a remarcat că utilizarea activelor este esențială pentru a evita necesitatea de a cere cetățenilor UE reticenți să acopere nevoile financiare ale Ucrainei.

„Nu cred că cetățenii europeni sunt pregătiți să plătească costul reconstrucției”, a declarat el într-un podcast recent al Bruegel, un grup de reflecție despre politicile UE. „Rusia trebuie să suporte povara acestui cost.”

Puțin probabil ca activele rusești să fie suficiente

În primul rând, chiar dacă împrumutul ar fi folosit pentru a plăti reconstrucția Ucrainei, iar sectorul privat ar finanța o treime din acest efort, Kievul s-ar confrunta totuși cu nevoi de finanțare de cel puțin 170 de miliarde de euro – ceea ce este aproximativ echivalentul sumei totale de ajutor umanitar, militar și economic pe care UE l-a acordat Kievului de la începutul războiului.

În al doilea rând, nu este clar dacă împrumutul va fi acordat. În ciuda săptămânilor de lobby intens, Comisia Europeană nu a reușit încă să convingă Belgia – care deține majoritatea activelor rusești care au fost înghețate la scurt timp după începutul războiului – că schema este legală și nu va declanșa un exod masiv de capital străin din zona euro.

În al treilea rând, chiar dacă împrumutul va fi acordat, nu este garantat că va fi folosit pentru reconstrucția Ucrainei. Cancelarul german Friedrich Merz – un susținător ferm al schemei – a declarat săptămâna aceasta că fondurile ar trebui utilizate „exclusiv pentru finanțarea echipamentelor militare”. Între timp, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a sugerat că cel puțin „o parte” din împrumut ar trebui utilizată pentru a consolida sectorul de apărare al Europei.

Greul va pica pe umerii contribuabililor europeni

În al patrulea rând și cel mai important, orice bani utilizați pentru reconstrucția Ucrainei se vor adăuga fondurilor necesare pentru a susține efortul de securitate și de război al Kievului, despre care UE estimează că ar putea ajunge până la 52 de miliarde de euro pe an, precum și nevoilor bugetare proprii ale Ucrainei, pe care FMI le evaluează la încă 52 de miliarde de euro în 2026 și 2027.

Pe scurt: chiar presupunând o implicare substanțială a sectorului privat, este perfect posibil, dacă nu chiar probabil, ca aproape o jumătate de trilion de euro din banii contribuabililor să fie necesari pentru a reconstrui Ucraina – și că mult mai mult va fi necesar doar pentru a menține luminile țării aprinse.

Cu sprijinul SUA în scădere, cea mai mare parte a acestei poveri financiare va cădea pe umerii contribuabililor UE. Acest lucru va pune și mai multă presiune pe bugetele UE într-un moment în care guvernele se luptă deja să acopere un decalaj de investiții de un trilion de euro față de SUA și China.