Reacția Rusiei la acuzațiile privind implicarea în protestele din Franța
Acuzaţii potrivit cărora Rusia a amplificat manifestaţiile „vestelor galbene” în Franţa reprezintă o calomnie, a apreciat luni un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Noi nu ne-am amestecat şi nu ne amestecăm în afaceri interne ale unor ţări terţe şi nici în Franţa”, a declarat Peskov.
Potrivit ziarului britanic The Times, câteva sute de conturi cu legături cu Rusia au căutat, pe reţele de socializare, să amplifice manifestaţiile „vestelor galbene” în ultima perioadă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.
Această reţea de conturi a pus în circulaţie mesaje pe Twitter care insistă asupra violenţelor şi haosului, potrivit ziarului, care citează o analiză efectuată de New Knowledge, o întreprindere cu activitate în domeniul securităţii cibernetice.
Potrivit New Knowledge, scrie The Times, aceste conturi au răspândit informaţii false, folosind fotografii cu manifestanţi răniţi la alte evenimente, cu scopul de a acredita ideea unor brutalităţi ale poliţiei.
Pe de altă parte, aproximativ 136.000 de persoane au participat sâmbătă, în Franţa, la manifestaţii legate de mişcarea „vestelor galbene”, la care au fost efectuate, în întreaga ţară, 1.939 de reţineri, care au condus la 1.709 plasări în arest preventiv, potrivit unui bilanţ consolidat difuzat duminică de Ministerul francez de Interne.
Ca număr de manifestanţi, acesta este echivalentul manifestaţiilor de la 1 decembrie, precizează minisetul, care a anunţat pe Twitter că au fost rănite 264 de persoane - între care 39 sunt poliţişti şi jandarmi.
În total, 120.000 de poliţişti, jandarmi şi pompieri au fost mobilizaţi să înfrunte această zi de mare risc, potrivit ministerului.
La Paris, la manifestaţii cu legătură cu mişcarea vestelor galbene au participat aproximativ 10.000 de persoane, iar 1.082 de persoane au fost reţinute, potrivit prefecturii poliţiei, care a anunţat sâmbătă 71 de răniţi, dintre care şapte în rândul forţelor de ordine.
Potrivit ministrului francez al Justiţiei, Nicole Belloubet, Parchetul Parisului a fost nevoit să gestioneze 1.000 de arestări preventive, dintre care 900 ale unor persoane majore, iar 100 ale unor minori.
Parchetul Parisului a precizat că 396 dintre aceste arestări preventive au fost ridicate, în 284 de cazuri s-au clasat procedurile, în patru cazuri s-a desesizat iar unele ridicări au la bază motive medicale.
Procurorul Parisului Rémy Heitz anunţa duminică după-amiaza că peste 120 de persoane au fost deferite parchetului său, unde numărul magistraţilor de serviciu a crescut duminică la 25, în locul celor cinci, câţi sunt de obicei, pentru a face faţă acestui aflux.
Numărul grefierilor a fost dublat, iar al celor şedinţelor în vederea prezentării imediate la Tribunalul Parisului urma să crească la zece luni şi marţi, în loc de patru, câte sunt de obicei.
Potrivit lui Rémy Heitz, un anumit număr de reţinuţi cu domiciliul în departamente limitrofe urmeau să fie trimişi la tribunale la Nanterre, Bobigny şi Créteil.