Nu doar politicienii europeni sunt divizaţi în faţa a ceea ce ar trebui făcut în Ucraina, ci şi populaţia, simplii cetăţeni, cum arată o anchetă realizată prin intervievarea a 8.000 de europeni, de-a lungul şi de-a latul continentului, şi ale cărei rezultate sunt publicate de Le Monde, transmite Știri.md cu referire la Adevărul.ro.

Ruptura ţărilor europene cu Rusia, responsabilă în mare măsură de agresiunea împotriva Ucrainei, este desăvârşită. Însă, dincolo de acest consens, opiniile publice încep să se despartă în ceea ce priveşte continuarea sau nu a eforturilor depuse de ţările respective pentru a sprijini Kievul. Iar diviziunile din cadrul Uniunii Europene între „şoimi”, susţinători ai unei linii dure împotriva Moscovei, şi „porumbei”, în favoarea unei păci negociate cât mai curând posibil, ar putea paraliza în cele din urmă Europa pe scena internaţională.

După mai bine de trei luni de conflict, două părţi opuse par să apară în toată Europa, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale (ECFR) pe 8.000 de cetăţeni din nouă ţări UE şi Marea Britanie şi publicat miercuri, 15 iunie. Europenii sunt prinşi între spaima faţă de creşterea continuă a preţurilor şi spectrul unui conflict nuclear cu Rusia.

Germania şi Italia, grupul predominant al pacifiştilor

Grupul predominant al „pacifiştilor” (35%), reprezentat în special în Italia şi Germania, care doreşte un sfârşit rapid al războiului, chiar şi cu preţul concesiunilor teritoriale pentru Ucraina, este opus celui al europenilor care favorizează „dreptatea” (22%) şi integritatea teritorială a ţării. Aceştia din urmă, întruchipaţi în special de polonezi, cred că doar o înfrângere clară a Moscovei va însemna sfârşitul războiului. În plus, ei spun că Rusia va trebui „pedepsită” şi judecată pentru posibile crime de război. O cincime dintre europeni oscilează între cele două tabere: ostili Rusiei, susţinători ai unei politici dure faţă de aceasta, se tem şi de efectele unui război lung.

În fine, 23% dintre cei chestionaţi nu au o părere. Aceste diviziuni traversează majoritatea ţărilor europene şi ar putea, pe termen lung, să se impună liderilor politici, punând capăt unităţii observate încă de la începutul conflictului, susţine Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale în studiul său. „Rezilienţa democraţiilor europene va depinde de capacitatea guvernelor de a menţine sprijinul public pentru măsuri potenţial costisitoare”, spune politologul Ivan Krastev, unul dintre autorii studiului.

Majoritatea bulgarilor văd războiul din Ucraina ca pe o ameninţare pentru Bulgaria şi UE, arată un sondaj prezentat miercuri de Comisia Europeană.

Aproximativ 68% dintre respondenţi consideră că războiul început de Rusia reprezintă o ameninţare pentru Bulgaria, în timp ce 26% nu sunt de acord cu acest lucru. Aproximativ 70% cred că invazia din Ucraina este o ameninţare şi pentru UE (22% nu sunt de acord).

Un total de 53% dintre bulgari (şi 81% dintre cetăţenii UE) cred că sprijinul Europei pentru Ucraina are ca scop protejarea valorilor europene.

Opiniile respondenţilor din Bulgaria sunt împărţite atunci când este vorba de a răspunde dacă susţin sau nu acţiunile UE ca răspuns la război (45% le susţin şi 45% nu). Între timp, 59% dintre toţi cetăţenii europeni susţin aceste acţiuni.

Majoritatea europenilor susţin acţiunile guvernelor lor centrale legate de război. Doar 34% dintre bulgari sunt de acord cu acţiunile guvernului lor, în timp ce 57% nu sunt de acord.

Majoritatea bulgarilor şi cetăţenilor UE susţin ideea implementării unei politici europene comune de apărare (67% şi, respectiv, 81%), de consolidare a acţiunilor comune (73% şi, respectiv, 85%) şi de creştere a cheltuielilor pentru apărare (54% şi, respectiv, 73%).

Aproximativ 80% dintre europeni susţin sancţiunile împotriva Rusiei şi furnizarea de arme Ucrainei, în timp ce în Bulgaria acest număr este mult mai mic (44%). Sprijinul pentru blocarea accesului la mass-media ruse variază de la 70% în rândul cetăţenilor UE şi 33% în Bulgaria.

Proporţia care susţine intenţia UE de a pune capăt dependenţei de combustibilii fosili din Rusia este de 61% în Bulgaria şi 87% în UE. Majoritatea respondenţilor, atât din Bulgaria, cât şi din UE, susţin reducerea importurilor, măsurile de eficienţă energetică şi creşterea ponderii energiei regenerabile.