Acneea este o tulburare inflamatorie care determină blocarea foliculilor de păr și a porilor pielii, ducând la apariția coșurilor, cel mai frecvent pe față, partea superioară a brațelor, trunchi și spate, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Afecțiunea poate avea numeroși factori declanșatori, inclusiv sensibilitatea la anumiți hormoni produși de organism, mai ales în perioada adolescenței, administrarea unor medicamente specifice sau predispoziția genetică. D

e asemenea, bacteriile de pe piele, precum specia Cutibacterium acnes, pot contribui la apariția acneei. În prezent, compania farmaceutică Sanofi desfășoară un studiu clinic aflat într-o fază incipientă, pentru a testa siguranța și eficacitatea unui vaccin destinat adulților cu acnee facială moderată până la severă. Noul vaccin ar putea „schimba fundamental peisajul tratamentelor pentru acnee”, a transmis un purtător de cuvânt al Sanofi pentru Live Science.

Un astfel de vaccin ar putea reprezenta o alternativă promițătoare la tratamentele actuale pentru acnee, care nu vindecă boala, necesită utilizare îndelungată și vin adesea cu efecte secundare neplăcute. Aceste tratamente includ retinoizi, antibiotice și contraceptive hormonale. Totuși, testările noului vaccin sunt încă în faze preliminare, iar deocamdată nu există date publice care să confirme eficacitatea sa. Sanofi desfășoară un studiu de tip Fază I/II.

Acesta a început în aprilie 2024 și este programat să dureze până în 2027. În acest interval, compania intenționează să recruteze aproximativ 400 de adulți cu vârste între 18 și 45 de ani, care suferă de acnee facială moderată până la severă, definită printr-un anumit număr de leziuni active pe față.

O parte dintre participanți va primi una dintre cele trei doze ale vaccinului, aceștia urmând să fie injectați de până la trei ori pe parcursul studiului. Ceilalți participanți vor primi un „vaccin placebo”, adică o substanță care nu conține niciun ingredient activ, pentru a permite comparația și evaluarea siguranței și eficienței vaccinului.

Cum funcționează vaccinul

Informațiile disponibile indică faptul că vaccinul este de tip ARNm și folosește o moleculă genetică numită ARN mesager pentru a introduce instrucțiuni în celulele organismului, astfel, odată ajuns în corp, vaccinul determină sistemul imunitar să atace anumite proteine. În acest caz, ținta ar fi probabil proteinele produse de C. acnes, întrucât Sanofi a precizat că vaccinul urmărește să întărească răspunsul imun al pacientului împotriva anumitor tulpini bacteriene considerate responsabile de apariția acneei. C. acnes este bacteria principală asociată cu această afecțiune.

Există mai multe tratamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor acneei. Acestea vizează diverși factori implicați în dezvoltarea bolii, precum sensibilitatea crescută a glandelor sebacee la hormoni sau bacteriile care declanșează inflamația.

De exemplu, antibioticele urmăresc să controleze populațiile bacteriene de pe piele, iar retinoizii stimulează producția de celule cutanate și ajută astfel la deblocarea porilor. Antibioticele și retinoizii pot fi aplicate local (sub formă de loțiuni sau creme) sau pot fi administrate oral. De asemenea, contraceptivele hormonale pot contribui la reducerea acneei prin reglarea nivelului de hormoni sexuali.

Aceste tratamente, însă, doar controlează simptomele, fără a combate cauzele profunde ale bolii. În plus, pot provoca efecte adverse, cum ar fi uscăciunea și iritarea pielii în cazul retinoizilor, iar în unele cazuri au fost asociate cu simptome psihologice precum depresia.

De asemenea, utilizarea îndelungată a antibioticelor poate favoriza apariția rezistenței bacteriene, ceea ce înseamnă că bacteriile nu vor mai răspunde la tratamentele uzuale.

Din acest motiv, Sanofi susține că există o nevoie considerabilă de noi opțiuni de tratament, pe care un vaccin le-ar putea oferi, idee susținută și de alți experți.

Când ar putea fi disponibil pentru pacienți

Sanofi afirmă că intenționează să publice rezultatele studiului Fază I/II „la momentul oportun”.

Colectarea datelor este programată să se încheie în 2027, astfel că un eventual disponibil pe scară largă ar putea avea loc ulterior. De obicei, trec aproximativ zece ani de la proiectarea unui vaccin până la licențierea și aprobarea sa pentru utilizare generală.

Vaccinurile trebuie să treacă prin mai multe etape de testare. Chiar dacă acest prim studiu de siguranță și eficacitate va oferi rezultate pozitive, va fi nevoie de testări suplimentare pentru ca vaccinul să ajungă în clinici. Vor trebui răspunse mai multe întrebări, precum: cât de des va fi nevoie de administrare, cât timp vor dura efectele benefice și dacă vaccinul ar putea fi folosit preventiv, nu doar ca tratament pentru acneea deja apărută.

Sanofi plănuiește, de asemenea, să lanseze un alt studiu clinic de Fază I în 2027, pentru a testa eficiența vaccinului și la pacienți cu forme mai ușoare de acnee. Sanofi nu este singura companie care lucrează la un vaccin anti-acnee, însă pare a fi cea mai avansată în proces. De exemplu, un grup de cercetători din California a dezvoltat un vaccin care vizează o variantă a unei enzime numite hialuronidază produsă de C. acnes.

Această variantă, produsă doar de bacteriile C. acnes implicate în apariția acneei, descompune parțial acidul hialuronic, o substanță protectoare naturală a pielii. Fragmentele de acid hialuronic rezultate declanșează apoi un atac din partea sistemului imunitar, generând inflamația caracteristică acneei.

La șoareci, acest vaccin a redus severitatea acneei cu 50% față de rozătoarele care nu au primit vaccinul. Pe baza acestor rezultate promițătoare, cercetătorii intenționează să inițieze și ei studii clinice, a declarat pentru Live Science dr. George Liu, profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Diego, care a contribuit la dezvoltarea vaccinului.

Liu a afirmat că ar fi „cu adevărat extraordinar” să contribuie la ajutorarea pacienților care au suferit mult din cauza acneei. Totuși, a avertizat că un vaccin cu adevărat eficient ar trebui să abordeze și alți factori, nu doar bacteriile, care contribuie la dezvoltarea bolii.