„Astăzi ne aflăm într-o fază activă a discuţiilor de pace cu Armenia”, a declarat Aliyev după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku. „Acum suntem mai aproape de pace ca niciodată”.

Stoltenberg a declarat că salută pasul spre pace între cele două naţiuni, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

„Apreciez ceea ce spuneţi despre faptul că sunteţi mai aproape de un acord de pace decât oricând. Şi pot doar să vă încurajez să profitaţi de această oportunitate pentru a ajunge la un acord de pace durabil cu Armenia”, a spus Stoltenberg.

În decembrie, vecinii din Caucazul de Sud au emis un comunicat comun în care au afirmat că doresc să ajungă la un acord de pace şi, de atunci, au avut numeroase discuţii, inclusiv două zile de negocieri la Berlin, în februarie.

Armenia creştină şi Azerbaidjanul majoritar musulman au intrat pentru prima dată în război din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah în 1988. După decenii de duşmănie, Azerbaidjanul a recuperat în septembrie Karabakh, controlat de majoritatea sa etnică armeană din anii 1990, deşi este recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului.

Ofensiva a determinat majoritatea celor 120.000 de etnici armeni din regiune să fugă în Armenia vecină.

Armenia a descris ofensiva drept o epurare etnică. Azerbaidjanul a negat acest lucru şi a declarat că persoanele care au fugit ar fi putut să rămână şi să fie integrate în Azerbaidjan.

Elementele-cheie pentru asigurarea unui tratat sunt demarcarea frontierelor şi stabilirea unor coridoare regionale de transport prin teritoriul fiecăruia.

Armenia a ridicat, de asemenea, problema stabilirii controlului asupra enclavelor etnice de pe ambele părţi ale frontierei.