Presa germană: Niciodată Moldova nu a fost atât de mult în centrul atenției

Nu este neapărat necesar să te aventurezi în zonele rurale din Republica Moldova pentru a observa cât de divizată este societatea. Polarizarea se reflectă din plin chiar pe străzile din Chișinău, unde trecutul sovietic se amestecă cu simboluri europene, iar limbile rusă și română se aud la tot pasul, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

Mulți locuitori se declară dezamăgiți de promisiunile nerespectate ale Bruxelles-ului, în timp ce alții resping cu fermitate influența Moscovei, scrie „Berliner Zeitung” într-o analiză consacrată importanței alegerilor care vor avea loc în Republica Moldova la final de septembrie.

Evoluțiile, scrie publicația berlineză, sunt urmărite cu atenție sporită atât de la Bruxelles, cât și de la Moscova. În timp ce, de Ziua Independenței, lideri europeni precum Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Donald Tusk au venit la Chișinău pentru a transmite un mesaj clar de susținere a orientării proeuropene, unii moldoveni, precum Mihai din Chișinău, văd în acțiunile UE ”multe promisiuni goale, doar momeală menită să ne alinieze cu Bruxellesul”.

„El și prietenii lui vor să voteze cu Blocul Electoral Patriotic. Această alianță reunește patru partide eurosceptice, cu orientare mai degrabă pro-rusă, cu scopul de a obține majoritatea. Mihai din Chișinău vrea o cale de mijloc rezonabilă, relații bune atât cu UE, cât și cu Rusia, chiar dacă Bruxelles-ul a dezamăgit de mai multe ori”, relatează „Berliner Zeitung”.

Cotidianul german trage un semnal de alarmă:

„Faptul că aceste voci se fac auzite chiar și în capitala celui mai sărac stat din Europa ar trebui să fie un avertisment pentru forțele proeuropene și pentru președinta Maia Sandu. Chișinăul și împrejurimile sale sunt bastionul partidului proeuropean PAS, marele adversar al Blocului Electoral Patriotic. Aici, liberalii vor să obțină suficiente voturi pentru a compensa slaba aprobare din zonele rurale și, în special, din Găgăuzia. Însă nu se știe dacă de astă dată vor reuși. În paralel, forțele ruse încearcă să influențeze opinia publică prin propagandă, pe rețelele de socializare”.

Ziarul amintește faptul că la concertul trupei Bi-2, critică la adresa lui Putin, au venit mulțimi numeroase, însă prestația acesteia a provocat reacții împărțite. ”Unii au văzut în muzică o formă de rezistență, alții s-au arătat deranjați de uriașul steag european arborat pe clădirea guvernului lângă cel moldovenesc”.

„Berliner Zeitung” aduce aminte că „solistul trupei, Liova, precum și colegii săi, care se bucurau de o mare popularitate în Rusia, s-au opus deschis acțiunilor Rusiei în Ucraina și președintelui Vladimir Putin personal. Liova este chiar considerat 'agent străin' în Rusia, iar după declarațiile clare împotriva războiului, cariera trupei în această țară este, cel puțin pentru moment, suspendată”.

„Prognozele sunt complicate, iar vremurile tulburi”

„Dezamăgirea față de evoluțiile recente în direcția pro-europeană și propaganda ostilă din partea Moscovei fac previziunile dificile. Majoritatea, în special tinerii, sunt de acord că înregimentarea pune în pericol viitorul țării și trebuie depășită. Însă opiniile diferă în privința modului în care acest lucru poate fi realizat. Atmosfera din țară pare din ce în ce mai ireconciliabilă”, notează BZ.

Jurnaliștii germani văd Moldova îndreptându-se către un viitor incert.

„Niciodată țara nu a fost atât de mult în centrul atenției celor puternici de ambele părți. Speranța multor moldoveni că promisiunile, fie ele de la Bruxelles sau de la Moscova, chiar vor aduce schimbări reale este slabă”.

Relatarea se încheie cu afirmațiile sugestive ale unei fete din Chișinău. Ea spune că nu se va prezenta la vot. ”Partidele mici nu prezintă interes, iar în final va fi o alegere între două tipuri de sisteme dezamăgitoare”.