Parlamentarii au cerut ca banii să poată fi obţinuţi mai uşor, şi mai repede, de firme şi cetăţeni, iar contribuţia acestora pentru co-finanțare să fie mai mică, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

În România, aceste ajutoare de urgenţă ar putea ajunge în sănătate, educaţie, infrastructură, agricultură şi digitalizare.

Legislativul European a cerut executivului, adică celor de la Comisia Europeană, să vină până miercuri, 27 mai, cu un set de măsuri excepţionale.

Cele 27 de state membre trebuie să repornească motoarele economice şi să-şi pună la punct domeniile afectate de criză: sănătatea şi educaţia.

Victor Negrescu, europarlamentar: “Parlamentul European își dorește un răspuns puternic la actuala criză, cu măsuri foarte clare și mai ales cu granturi, adică cu bani care ajung într-adevăr la beneficiari într-o manieră directă.

Foarte bine că a venit un plan al Franței și al Germaniei, dar aș vrea să știu și care este planul României pentru redresarea economică și cum folosim resursele europene într-o manieră activă”.

Bucureştiul a anunţat că are de gând să treacă la măsuri active. Premierul Orban a enumerat câteva dintre acestea, dar încă nu există documente oficiale despre un eventual plan.

Comisia Europeană ar trebui să vină cu nişte condiţii mult mai uşoare de accesat aceşti bani- dar va fi esenţial ca fiecare stat şi mai ales România, să reducă birocraţia pentru cei care vor aplica.

Parlamentarii spun că au cerut ca pe platoul cu bunătăţi în valoare de 2.000 de miliarde de euro să fie granturi, nu împrumuturi, pachete de sprijin direct, cu o cofinanţare cât mai mică.

Ce înseamnă două mii de miliarde? Suficienţi bani pentru 400 de mii de kilometri de autostrada.

Victor Negrescu, europarlamentar: În infrastructură, în investiții, în partea de agricultură, investiții în digitalizare în așa fel încât activitatea economică să fie disponibilă online, investiții masive în educație pentru că dacă nu ai oameni pregătiți nu poți face lucrurile acestea și nu în ultimul rând investiție în sănătate.

Conform rezoluţiei Parlamentului de la Strassbourg, planul trebuie prins în bugetul pentru următorii 7 ani pe care Comisia Europeană îl pregăteşte.