Patru ani de la invazia rusă: Teritorii ocupate, contraofensive și negocieri fragile

În februarie 2022, Moscova a intensificat retorica agresivă, recunoscând pe 21 februarie independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, pentru a justifica o intervenție militară. Pe 24 februarie, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a lansat așa-numita „operațiune militară specială”, invocând fals „denazificarea” Ucrainei ca pretext pentru schimbarea puterii de la Kiev, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Atacul, venit din mai multe direcții, inclusiv Belarus și Crimeea, a vizat obiective strategice precum centralele nucleare Cernobîl și Zaporojie sau aeroportul Hostomel. Retragerea trupelor ruse din martie 2022 a scos la iveală masacrele de la Bucea și Irpin, cu peste 400 de victime civile.

Asediul Mariupolului și eșecul negocierilor

Negocierile de pace desfășurate în Belarus și Turcia în primele luni au eșuat. Deși părțile au avut patru runde în Belarus și Turcia, discuțiile au fost sistate la jumătatea lunii aprilie. Pe front, așezările ucrainene au suferit pagube majore, inclusiv orașul Mariupol, care a fost distrus și încercuit. Rezistența ucraineană în Mariupol a atins apogeul la uzina metalurgică Azovstal, unde se adăposteau mii de civili. În mai 2022, la ordinul prezidențial al lui Volodimir Zelenki, apărătorii ucraineni ai orașului s-au predat și acesta a rămas sub ocupație.

Anexări ilegale și contraofensiva ucraineană

Pe parcursul anului 2022, contraofensivele ucrainene au forțat retragerea trupelor ruse din mai multe zone. În încercarea de a consolida controlul, în septembrie 2022, Rusia a anexat ilegal regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Totuși, Ucraina a recucerit teritorii importante, inclusiv orașul Herson în noiembrie 2022.

Bombardamentele rusești asupra infrastructurii critice și a locuințelor civile au continuat. Din cauza atacurilor, constant sunt raportate victime în rândul civililor, precum și pagube materiale, în zonele rezidențiale și în zonele de infrastructură ale Ucrainei.

Rebeliunea grupării Wagner și contraofensiva Ucrainei

Anul 2023 a fost marcat de războiul de uzură. Linia frontului a devenit statică, în pofida eforturilor masive de ambele părți. Prima jumătate a anului a fost caracterizată și de tensiunile interne din Rusia, care au culminat cu rebeliunea organizației paramilitare ruse Wagner, condusă de Evgheni Prigojin. În vara aceluiași an, Ucraina a lansat o contraofensivă limitată, afectată de liniile defensive rusești dense și de dezastrul ecologic, provocat de distrugerea barajului Nova Kahovka. Tragedia a îngreunat operațiunile militare și a afectat aprovizionarea cu apă și energie.

Incursiunea armatei ucrainene în regiunea Kursk

În august 2024, armata ucraineană a lansat un atac-surpriză în regiunea Kursk, cu scopuri strategice și preventive, dar suprafața ocupată a fost recucerită ulterior de forțele ruse. Volodimir Zelenski a anunțat atunci trei obiective ale operațiunii armatei ucrainene în regiune: un atac preventiv pentru a preveni încercuirea unei părți din Sumî de către forțele ruse, consolidarea poziției Ucrainei în cazul unor potențiale negocieri cu Rusia și demonstrarea realității populației ruse. La acea etapă, forțele ucrainene au obținut controlul asupra unei suprafețe semnificative din regiune, însă care a fost recucerită de atunci.

Reluarea negocierilor de pace

Rusia și Ucraina au reluat negocierile în mai 2025 la Istanbul, incluzând schimburi de prizonieri și repatrierea militarilor căzuți pe front. Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, procesul de negocieri a căpătat o nouă dimensiune – prin lansarea unui format trilateral. Astfel, în 2026, discuțiile mediate de Statele Unite ale Americii au continuat, dar acordul privind încetarea focului rămâne incert, chiar dacă discuțiile în noul format, demarate în ianuarie, au fost catalogate drept constructive. Moscova condiționează pacea de recunoașterea anexărilor teritoriale, în timp ce Kievul refuză categoric orice cedare. În paralel cu eforturile diplomatice, Ucraina și SUA au convenit asupra unui acord pentru acordarea de garanții de securitate Kievului după încetarea războiului. Documentul prevede garanții pentru 15 ani, cu posibilitate de prelungire.

Situația civilă și bombardamentele din 2026

Atacurile rusești continuă aproape zilnic, provocând victime, pagube masive și lipsă de utilități pentru mii de locuitori, inclusiv în capitala Kiev. Cele mai grave atacuri din această iarnă au fost lansate asupra infrastructurii critice. În consecință, mii de clădiri, printre care rezidențiale, au rămas fără energie termică, electrică și fără apă menajeră. Guvernul a deschis la nivel național zone de adăpost, numite „Puncte de rezistență”. Măsura prevede instalarea unor corturi speciale, unde persoanele afectate pot primi asistență, în special în perioade cu vreme severă și geruri de -20 grade Celsius.

Bilanț teritorial la patru ani de război

Conform evaluărilor din 20 februarie 2026, realizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia controlează aproximativ 18-20% din teritoriul Ucrainei. Cifra include peninsula Crimeea, precum și părți semnificative din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. De asemenea, forțele ruse sunt prezente în mai multe localități din regiunile Sumî, Harkov și Dnepropetrovsk.

Estimări de reconstrucție a Ucrainei

Evaluările realizate în comun de către Guvernul de la Kiev, Banca Mondială, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite arată că reconstrucția postbelică a Ucrainei va costa aproximativ 588 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Analiza acoperă perioada de la începutul invaziei la scară largă până la 31 decembrie 2025, dar nu include date despre atacurile rusești asupra infrastructurii energetice de la începutul acestui an.