Parlamentul Ungariei anulează decizia Guvernului Orbán de retragere din CPI

Noua lege precizează că, în interesul păcii și securității internaționale, precum și pentru protecția drepturilor omului, este necesar ca autorii celor mai grave crime internaționale să fie trași la răspundere în fața unei instanțe internaționale. Documentul subliniază că menținerea participării Ungariei la instanța internațională este o necesitate, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Legislativul de la Budapesta a votat în aprilie 2025 pentru retragerea din CPI. Ministrul de externe de atunci, Péter Szijjártó, a declarat că Ungaria refuză să facă parte dintr-o instituție pe care a numit-o politizată și care și-ar fi pierdut imparțialitatea și credibilitatea. Momentul a coincis cu o vizită de stat a premierului israelian, Benjamin Netanyahu, la Budapesta, efectuată în pofida unui mandat de arestare emis de CPI pe numele său. Autoritățile ungare au refuzat atunci să pună în aplicare mandatul.

Ungaria nu este prima țară care a ignorat mandatele de arestare ale CPI. În anul 2024, Mongolia a ignorat mandatul de arestare emis de CPI pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, suspectat de deportarea ilegală a unor copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei, în Federația Rusă.

Curtea Penală Internațională este o instanță juridică internațională permanentă cu competență de a judeca cele mai grave infracțiuni internaționale, cum ar fi genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și crimele de agresiune.

Până în prezent, 123 de țări au semnat sau au ratificat tratatul care a constituit instanța, iar altele încă examinează semnarea și ratificarea acestuia. Printre țările care au ratificat documentul se numără majoritatea țărilor din Europa, inclusiv Republica Moldova, mai multe țări din America de Sud, Africa și Asia, precum și Australia și Noua Zeelandă. SUA au semnat tratatul în timpul președinției lui Bill Clinton, dar nu l-au ratificat niciodată. Nu sunt parte a acordului Rusia, China, India și Israel.