Palatul Parlamentului din România deține trei recorduri mondiale

Clădirea poate fi vizitată zilnic, printr-un tur ghidat, iar experiența merită din plin, pentru că astfel vei afla multe detalii inedite despre istoria acestui monument, transmite Știri.md, cu referire la stirileprotv.ro. 

Iată câteva informații esențiale care te vor convinge că merită să programezi și tu o vizită la Palatul Parlamentului, clădire care deține nu mai puțin de trei recorduri mondiale, conform Guinness World Records.

Scurt istoric al Palatului Parlamentului

La începutul anilor 1980, Nicolae Ceaușescu a decis demolarea unui întreg cartier de locuințe (Uranus), a unui spital, a unui stadion și a mai multor biserici, pentru a sistematiza un nou centru civic al Bucureștiului.

El și-a dorit ca în locul caselor vechi, fiecare având un stil și un farmec aparte, să apară blocuri construite în stil socialist. Toate acestea au fost construite în jurul unei uriașe clădiri, care urma să găzduiască instituțiile statului și să-i asigure dictatorului, la nevoie, adăpost în cazul unui atac nuclear.

De aceea, Casa Poporului a fost proiectată de arhitectul-șef Anca Petrescu cu 12 niveluri supraterane și 8 niveluri subterane, inclusiv cu un buncăr antiatomic. Astfel, viitorul Palat al Parlamentului a devenit cea mai grea clădire din lume și totodată cea mai scumpă, costurile totale ridicându-se la echivalentul a 2 miliarde de euro.

Cu toate acestea, din cele 1.100 de încăperi construite, numai 400 au fost finalizate și date în folosință, restul clădirii nefiind încă finisat. Construcția Casei Poporului a început în anul 1984, iar suprafața construită la sol este de 66.000 de metri pătrați, devenind astfel a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon. Clădirea are 270 metri lungime, 86 metri înălțime și 92 metri adâncime (nivelurile de sub pământ).

Pentru că proiectul trebuia finalizat cât mai repede, în ciuda dimensiunilor sale uriașe, pe șantier au lucrat peste 100.000 de oameni, în ture chiar și de 24 de ore, iar la acest efort au luat parte inclusiv soldați.

Pentru finisaje și construcție au fost folosite materiale în cea mai mare parte românești, precum marmură de Rușchița, lambriuri din esențe de stejar, fag sau cireș, candelabre cu cristale de Mediaș, covoare și draperii lucrate pe comandă la Cisnădie și Sighișoara. Lucrările de construcție au continuat și după 1990, dar într-un ritm mult mai lent.

În anul 1993, în noua clădire s-a mutat activitatea Camerei Deputaților și a fost inaugurată Sala de expoziții Constantin Brâncuși, în 1994 a fost deschis aici Centrul Internaţional de Conferinţe, iar din anul 2004 clădirea a devenit și sediul Senatului. În prezent, Palatul Parlamentului găzduiește mai multe instituții ale statului: Camera Deputaţilor, Senatul, Consiliul Legislativ și Curtea Constituţională. De asemenea, aici funcționează Muzeul Parlamentului și Muzeul de Artă Contemporană.