ONU, despre Lukaşenko: O nouă Cortină de Fier se instalează în Europa

„Să nu lăsăm ca o altă Cortină de Fier să coboare pe continentul european”, a îndemnat Anais Marin, evocând o situaţie „catastrofală” în Belarus, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Peste 10.000 de persoane au fost „arestate în mod abuziv”, a subliniat ea, precizând că există peste 500 de mărturii de tortură şi mii de cazuri de „bătăi cu sălbăticie”.

Într-o intervenţie la Geneva în cadrul unei reuniuni de urgenţă pe tema situaţiei din această fostă republică sovietică situată între Rusia şi Uniunea Europeană, Anais Marin a cerut autorităţilor din belarus să elibereze persoanele arestate „din motive politice” şi să abandoneze dosarele deschise împotriva lor.

Reuniunea de urgenţă a ONU, organizată la iniţiativa Germaniei în numele Uniunii Europene, a fost întreruptă de mai multe ori de delegaţiile belarusă, rusă, chineză şi venezueleană sub pretextul unor chestiuni de procedură.

Consiliul pentru Drepturile Omului din cadrul ONU va examina un proiect de rezoluţie care o îndeamnă pe Michelle Bachelet, înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului, să prezinte un raport asupra situaţiei din Belarus până la sfârşitul anului.

Iuri Ambrazevici, ambasadorul belarus la ONU, a criticat solicitarea pentru organizaţia internaţională, calificând-o drept o ingerinţă în alegerile din ţara sa.

Aflat la conducerea Belarusului din 1994, Lukaşenko a fost declarat învingător în alegerile prezidenţiale din 9 august, dar proclamarea victoriei sale a fost respinsă de opoziţie, care denunţă fraude masive.

În timp ce opoziţia protestează şi cere repetarea alegerilor, Lukaşenko refuză să dea curs cererii manifestanţilor şi recurge la forţă pentru a-i descuraja să mai iasă în stradă.

În paralel, inventează inamici externi cu acuze la adresa UE şi NATO şi caută sprijinul preşedintelui rus Vladimir Putin în speranţa de a se menţine la putere.

Joi, la trei zile după ce s-a întâlnit cu Putin în staţiunea Soci, la malul Mării Negre, Lukaşenko a anunţat că închide graniţa cu Polonia şi Lituania şi o întăreşte pe cea cu Ucraina.

„Nu vreau ca ţara noastră să intre în război.

Chiar mai puţin decât Belarus, Polonia şi Lituania devin scena unor acţiuni militare unde sunt rezolvate probleme care nu sunt ale noastre”, a susţinut liderul de la Minsk, agitând spectrul unor „inamici externi”, aşa cum procedează de regulă Putin.

Premierul lituanian Saulius Skvernelis a minimalizat aceste declaraţii, calificându-le drept gesticulaţii „zgomotoase” şi relevând că „nicio decizie” de a închide frontierele nu a fost luată deocamdată la Minsk, iar orice acţiune în acest sens „ar afecta în primul rând economia şi populaţia din Belarus”.

Un responsabil NATO a declarat la rândul său pentru AFP că Alianţa Nord-Atlantică nu este o „ameninţare” pentru Belarus şi că nu şi-a consolidat prezenţa militară pe teritoriul ţărilor membre vecine.

Vineri, în pofida retoricii lui Lukaşenko, frontierele Belarusului erau deschise.

Lituania şi Polonia, membre UE şi NATO, se află în vizorul criticilor lui Lukaşenko după ce au acceptat să găzduiască membri ai opoziţiei de la Minsk şi s-au declarat solidare cu revendicările protestatarilor.

Ba mai mult, în contrast cu abordarea prudentă a Occidentului, cele trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au impus încă din august interdicţii de călătorie pentru Aleksandr Lukaşenko şi alţi 29 de responsabili ai regimului său, fără să mai aştepte o decizie la nivelul Uniunea Europene în această privinţă.

Acum Polonia ia în calcul să instituie sancţiuni naţionale împotriva Belarusului.

Ucraina traversează la rândul ei o perioadă de tensiuni cu Belarusul după ce a criticat alegerile din 9 august, considerând că nu au avut loc liber şi corect.

Uniunea Europeană afirmă la rândul ei că alegerile din Belarus nu au fost echitabile.

Într-o rezoluţie votată joi, Parlamentul European nu-l recunoaşte pe Aleksandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului. 

Europarlamentarii cer eliberarea opozanţilor arestaţi şi organizarea de alegeri libere şi corecte.