Olaf Scholz, anunț îngrijorător: Germania caută cu disperare gaz pentru iarnă

Olaf Scholz îşi continuă căutarea de noi surse de aprovizionare care să compenseze oprirea livrărilor de gaz rusesc. Presiunea a ajuns maximă. Consecință a penuriei de gaz, prețul electricității pentru anul viitor a depășit pentru prima dată pragul de 500 de euro megawatt/oră în Germania, marţi, adică o creștere cu circa 500% într-un an, scrie Les Echos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

La Oslo, Olaf Scholz a primit totuşi un refuz politicos de la prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Støre. „Ne-am crescut deja exporturile de gaz cu aproape 10% şi asta e cu adevărat maximum”, a explicat el după întâlnire.

În 2021, Norvegia a livrat 110 miliarde de metri cubi de gaz natural Europei, din care aproape jumătate Germaniei. Ea depăşeşte deja Rusia în aprovizionarea germanilor, furnizându-le 30% din consum. Va trebui așteptat până în 2024 şi 2025 ca să exploateze noi zăcăminte şi să-şi crească livrările.

După Norvegia, Olaf Scholz va merge în Canada, duminica viitoare, însoţit de ministrul Economiei, Robert Habeck. Obiectivul este să cumpere gaz natural lichefiat pentru a alimenta noile terminale de import aflate în construcție la Marea Baltică. Germania şi Canada pregătesc de asemenea un parteneriat pentru producerea de hidrogen zis „verde”, pornind de la energii regenerabile, peste doi-trei ani.

Să se relanseze gazoductul Midi-Catalonia

Speranțele Germaniei se îndreaptă şi spre Sud. La conferința de presă de vară de acum o săptămână, cancelarul a scos din sertare proiectul gazoductului Midi-Catalonia (MidCat), care să lege Barcelona de Carcassonne traversând Pirineii. Susținut de Comisia Europeană, proiectul este în așteptare din 2019.

El ar trebui să ducă spre nordul Europei gaz algerian, dar şi GNL care ar veni în peninsula Iberică din Statele Unite şi Nigeria. Acest gazoduct ar contribui „masiv la ușurarea şi destinderea situației în materie de aprovizionare”, speră Olaf Scholz.

În vreme ce Spania şi Portugalia susțin Germania în acest demers, Franța tergiversează din cauza costurilor unei construcții evaluate la peste 440 de miliarde de euro şi a timpului necesar pană la punerea în funcțiune a acestui gazoduct.

Zăcăminte grecești şi cipriote

Într-o răsturnare istorică, la 15 ani după criza financiară care a înăsprit relațiile dintre Germania şi Grecia, Berlinul ar putea apela şi el la Atena pentru ajutor. Potrivit unor studii făcute în 2017 şi 2018, aproape 280 de milioane de metri cubi de gaz s-ar afla în largul Cretei, adică de 50 de ori consumul actual al Greciei.

Considerate prea costisitoare din punct de vedere financiar şi de mediu, zăcămintele alocate unui consorțiu format din TotalEnergies, ExxonMobil şi Hellenic Petroleum atrag din nou atenția.

Probleme geopolitice

Totuși, şi aici primele molecule de gaz nu ar fi extrase decât în 2025 sau 2026. Un orizont cu atât mai îndepărtat cu cât transportul lor pune probleme geopolitice, traversând zone maritime contestate între Grecia şi Turcia. Problema geopolitică este de asemenea proeminentă pentru exploatarea celor 510 miliarde de metri cubi de gaz descoperit în Cipru, adică de cinci ori consumul Germaniei.

Până în prezent, Turcia s-a opus construirii gazoductului East Med care să lege Ciprul şi Israelul de Grecia şi Italia. Neputând conta pe gazul scandinav sau mediteranean înainte de 2023 sau 2024, Germania se pregătește deci de o iarnă grea.