Obiceiurile ciudate ale geniilor lumii: Einstein nu purta șosete

Dar dacă acestea sunt mai mult decât fapte superficiale? 

Oamenii de știință își dau din ce în ce mai mult seama că inteligența nu ține atât de mult de norocul genetic pur, pe cât avem tendința să credem. Conform celei mai recente revizuiri a dovezilor, aproximativ 40% din ceea ce îi deosebește la vârsta adultă pe cei cu creier de cei cu „cap pătrat” este mediul. Ne place sau nu, obiceiurile noastre zilnice au un impact puternic asupra creierului, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Celebrul inventator și fizician Nikola Tesla a jurat să facă „exerciții” cu degetele de la picioare - în fiecare seară, el își „strivea” în mod repetat degetele, de 100 de ori pentru fiecare picior, potrivit autorului Marc J Seifer, citat de BBC. Deși nu este foarte clar în ce constau exact aceste exerciții, Tesla susținea că acestea îl ajutau să își stimuleze celulele creierului.

Cel mai prolific matematician al secolului al XX-lea, Paul Erdos, prefera un alt tip de stimulent: amfetamina, pe care o folosea pentru a se apuca de numere timp de 20 de ore. Când un prieten a pariat cu el 500 de dolari că nu se poate opri timp de o lună, a câștigat, dar s-a plâns: „Ai dat matematica înapoi cu o lună”.

Newton, între timp, se lăuda cu beneficiile celibatului. Când a murit, în 1727, transformase pentru totdeauna înțelegerea noastră asupra lumii naturale și lăsase în urmă 10 milioane de cuvinte de notițe. De asemenea, era, după toate aparențele, încă virgin (n.r. Tesla era, de asemenea, celibatar, deși mai târziu a susținut că s-a îndrăgostit de un porumbel).

Albert Einstein, un geniu cu multe ciudățenii, care nu purta șosete

Dintre toate marile minți ale istoriei, Albert Einstein a fost, fără îndoială, maestrul combinării geniului cu obiceiuri neobișnuite - deci ce persoană mai potrivită pentru a studia indicii privind comportamentele de îmbunătățire a minții pe care să le încercăm noi înșine? El ne-a învățat cum să stoarcem energia din atomi, așa că poate ar putea să ne învețe un lucru sau două despre cum să stoarcem tot ce se poate din micile noastre creiere muritoare.

Este de notorietate faptul că somnul este benefic pentru creier - iar Einstein a luat acest sfat mai în serios decât majoritatea. El ar fi dormit cel puțin 10 ore pe zi - de aproape o dată și jumătate mai mult decât un american mediu din zilele noastre (n.r. 6,8 ore).

Multe dintre cele mai radicale descoperiri din istoria omenirii, inclusiv tabelul periodic, structura ADN-ului și teoria relativității restrânse a lui Einstein, ar fi avut loc în timp ce descoperitorul lor era inconștient. Aceasta din urmă i-ar fi venit lui Einstein în timp ce visa despre vaci care erau electrocutate.

Totodată, plimbarea zilnică a lui Einstein era sacră pentru el. În timp ce lucra la Universitatea Princeton din New Jersey, făcea pe jos drumul de 1,5 km până acolo și înapoi. El a călcat pe urmele altor plimbători sârguincioși, inclusiv Darwin, care făcea trei plimbări de 45 de minute în fiecare zi. Astăzi, există o mulțime de dovezi științifice că mersul pe jos poate stimula memoria, creativitatea și rezolvarea problemelor. În special pentru creativitate, mersul pe jos în aer liber este chiar mai bun.

Nici o listă a excentricităților lui Einstein nu ar fi completă fără o mențiune a aversiunii sale față de șosete. „Când eram tânăr”, scria el într-o scrisoare către verișoara sa - și, mai târziu, soție - Elsa, „am aflat că degetul mare de la picior sfârșește întotdeauna prin a face o gaură într-o șosetă. Așa că am încetat să mai port șosete”. Mai târziu în viață, când nu-și găsea sandalele, purta în schimb șosetele Elsei.