Cornuta a făcut praf mașina cu care polițiștii au ajuns în zonă, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Echipajul de pe mașină de patrulare a încercat să prindă vita, care părăsise locul de pășunat, dar nu a reușit din cauza „agresivității” animalului.

„Cornuta a împuns mașina și i-a provocat pagube materiale considerabile: farul din stânga spart și rupt, capota șifonată, diverse alte avarii pe aripa stângă”, a transmis poliția locală. 

A trebuit chemat un medic veterinar cu un pistol paralizant, însă animalul nu s-a dat prins nici în acest mod, refugiindu-se într-o pădure și necesitând măsuri suplimentare de căutare. 

După alte trei sferturi de oră, vita a fost observată pe K46, lângă Gerlinghausen, unde veterinarii au reușit s-o tranchilizeze.

„Este clar că (n.red. Rusia) va plăti un preț mare și orice variantă va fi discutată în cazul în care va exista o intervenție militară în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o întrebare despre Nord Stream 2 după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Stoltenberg a declarat că a invitat aliații NATO și Rusia la o nouă serie de întâlniri pentru a discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate, după ce o primă rundă de discuții a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, fără a se ajunge la un acord.

Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. 

Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod special înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, partidul Verzilor, care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.

Precedentul record cu privire la exporturile de armament ale Germaniei a fost stabilit în 2019, când prima economie europeană a exportat armament în valoare de 8,015 miliarde de euro, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Din suma totală, exporturi de armament în valoare de 9,04 miliarde de euro au fost aprobate de fostul Guvern condus de Angela Merkel, potrivit cifrelor oficiale publicate marţi de Ministerul german al Economiei. 

Noua coaliţie guvernamentală, compusă din social-democraţi, verzi şi liberali, a aprobat şi ea exporturi de armament în valoare de 309 milioane de euro, în primele trei săptămâni de la instaurarea sa în data de 8 decembrie 2021.

În luna decembrie a anului trecut, în media au apărut informaţii conform cărora Guvernul care se afla atunci pe finalul mandatului a aprobat exporturi de armament în valoare de 4,91 miliarde de dolari în ultimele nouă zile în care a fost în funcţie, adică mai mult de jumătate din totalul pentru întregul an 2021. 

Aceste informaţii au creat vâlvă pentru că acel Guvern era doar unul interimar şi în aceste condiţii nu trebuia să adopte decizii politice majore.

Un alt element notabil este faptul că în 2021 principalul destinatar al exporturilor de armament ale Germaniei a fost Egiptul, ţară criticată pentru încălcarea drepturilor omului şi implicarea în conflictele din Yemen şi Libia. 

Anul trecut, Egiptul a primit armament din Germania în valoare de 4,34 miliarde de euro.

Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin, scrie cotidianul britanic Financial Times.

Partenerii de coaliție din guvernul condus de social-democratul german Olaf Scholz au păreri împărțite în ceea ce privește conducta care va aduce gaz din Rusia în Germania, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Criticii punerii în funcțiune a Nord Stream 2 susțin că va crește enorm dependența Europei de gazul natural rusesc. SPD, partidul cancelarului, susține ca acest gazoduct să devină funcțional, în timp ce Partidul Verzilor se opune acestui lucru.

De altfel, ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock (partidul Verzilor), care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev luni și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.

Annalena Baerbock, a făcut declarații asemănătoare la sfârșitul anului trecut, după ce a preluat portofoliul de la Externe. Acesta spunea atunci că înțelegerea pe care fostul guvern al Angelei Merkel o avea cu americanii rămâne valabilă: gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Diviziunile politice care slăbesc Germania și Uniunea Europeană

Diviziunile politice pe acest subiect „slăbesc influența Germaniei și a UE”, a spus Stefan Meister, expert pe Europa de Est în cadrul Consiliului German pentru Relații Externe (DGAP). „E foarte vizibil că guvernul german nu are o poziție consolidată. Încă mai caută o abordare politică în raport cu Rusia”, a adăugat acesta.

Diferendele politice a fost subliniate din nou săptămâna aceasta, când doi politicieni de rang înalt ai SPD au făcut tot posibilul să încerce să delimiteze proiectul Nord Stream 2 de criza generată de Rusia la granița cu Ucraina.

Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a declarat că gazoductul „nu ar trebui să fie târât în acest conflict”. „Noi trebuie să rezolvăm acest conflict şi trebuie să-l soluţionăm pe calea discuţiilor şi aceasta este oportunitatea pe care o avem în acest moment şi ar trebui mai degrabă să o utilizăm decât să o legăm de proiecte care nu au nicio legătură cu acest conflict”, a adăugat Lambrecht.

La rândul său, și Kevin Kuhnert, secretarul general al SPD, a spus că disputele internaționale au fost încurajate în mod deliberat „pentru a îngropa proiecte care au fost întotdeauna un ghimpe în spinarea unor oameni”. Contrastul cu retorica expusă de ministrul Baerbock nu putea fi mai clară, precizează jurnaliștii de la Financial Times.

Ea a făcut în mod repetat referire la un acord între SUA și Germania în iulie anul trecut, care spunea că Berlinul va impune sancțiuni energetice Moscovei „în cazul în care Rusia încearcă să folosească energia ca armă sau să comită alte acte agresive împotriva Ucrainei”.

Există voci care sugerează că Moscova își activează deja exporturile de gaze. Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, a declarat săptămâna trecută că Rusia limitează livrările de gaz către Europa într-un moment de „tensiuni geopolitice crescute”.

Acesta a spus că Federația Rusă reține cel puțin o treime din gazul pe care l-ar putea trimite în Europa în timp ce epuizează instalațiile de stocare pe care le controlează pe continent pentru a spori impresia de aprovizionare. Rusia a negat în repetate rânduri orice manipulare a proviziilor de gaze.

În ciuda părerilor împărțite, atât Verzii, cât și SPD au convenit asupra unui lucru: că negocierile purtate săptămâna trecută între Rusia și Occident au fost necesare pentru a încerca să prevină războiul.

SUA, NATO și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa au purtat discuții cu oficiali ruși la Geneva, Bruxelles și Viena în încercarea de a descuraja Moscova să se angajeze în escaladarea conflictului cu Ucraina.

Dar răspunsul Rusiei a fost respingător, oficialii descriind discuțiile drept o „fundătură”. Între timp, unii dintre cei aproximativ 100.000 de militari ruși desfășurați în locații apropiate de granița țării cu Ucraina au efectuat exerciții cu muniție reală săptămâna trecută, iar vineri Kievul a declarat că a fost ținta unui „atac cibernetic masiv” care a dezactivat aproximativ 70 de site-uri web guvernamentale.

Germania vrea soluționarea pașnică a conflictului

Situația de la granița rusă cu Ucraina este prima criză mare cu care se confruntă cancelarul Scholz, un pragmatist care spune că vrea să imite politicile prudente ale Angelei Merkel.

În declarațiile sale publice, el a fost extrem de precaut, subliniind necesitatea rezolvării pașnice a conflictului și avertizând împotriva oricărei încercări de a schimba granițele Europei prin forță.

Dar acesta a rezistat ferm presiunilor din partea administrației președintelui american Joe Biden de a afirma în mod explicit că gazoductul Nord Stream 2, care așteaptă aprobarea autorității germane și a Comisiei Europene, va fi oprită dacă Rusia invadează cu trupe Ucraina.

Oficialii americani spun că Berlinul privește în direcția corectă. Victoria Nuland, subsecretar de stat al SUA, a declarat săptămâna trecută că guvernul german a întreprins „pași importanți” pentru a „încetini luarea în considerare a implementării conductei”.

Dar cel puțin în public, Scholz a evitat să amenințe cu sancțiuni împotriva Nord Stream 2, insistând în mod repetat că este o „inițiativă a sectorului privat” care nu are nimic de-a face cu criza din Ucraina.

Aceasta marchează o schimbare subtilă, dar importantă, de la linia adoptată de Merkel, care a recunoscut în 2018 că gazoductul Nord Stream 2 „nu era doar un proiect economic” și că trebuiau luați în considerare și factorii politici, nu în ultimul rând nevoia de a păstra statutul Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul rusesc.

Cu toate acestea, nu toți social-democrații sunt de acord cu abordarea prudentă a lui Scholz. Michael Roth, un fost adjunct al ministrului de Externe, care este acum șef al influentei comisii pentru afaceri externe a Bundestag, a declarat vineri că Germania ar trebui să trimită un semnal clar Moscovei că va retrage aprobarea Nord Stream 2 în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei.

„Vladimir Putin, președintele Rusiei, ne-a amenințat de mai multe ori că va închide robinetul de energie”, a spus Roth. „Dar nu ne poți șantaja. Dacă Rusia își continuă escaladarea militară către Ucraina, toate opțiunile ar trebui să fie pe masă”, a mai spus oficialul german.

Rusia „va plăti scump” dacă va ataca Ucraina

Luni, cu ocazia vizitei sale la Kiev, ministra Baerbock s-a declarat dispusă să aibă un dialog serios cu Rusia pe tema securității reciproce, dar nu dorește să dea înapoi în privința unor „principii de bază, cum ar fi inviolabilitatea teritorială, libera opțiune în privința alianțelor și renunțarea la amenințări cu violența”.

Șefa diplomației germane a spus că Moscova, care și-a comasat trupe la frontierele cu Ucraina, va avea de suferit în eventualitatea unui atac.

„Orice nou act de agresiune va face ca Rusia să aibă un preț scump de plătit din punct de vedere economic, strategic și politic”, a declarat ea la conferința de presă organizată împreună cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, subliniind și că „singura cale este diplomația”, potrivit The Guardian.

Vizita sa este urmărită cu atenție de administrațiile din Europa, din Regatul Unit și din Statele Unite, acestea așteptând o serie de semnale care ar da de înțeles că Germania ar putea renunța la demersurile sale tradiționale vizând un dialog independent cu Rusia, care este de preferat rigidității.

Baerbock este considerată ca făcând parte dintr-o generație mai tânără de politicieni germani, ferm hotărâți să promoveze drepturile omului în politica externă și dorind să îndepărteze Germania de vechea sa dorință de a ajunge la un compromis cu Moscova, dar se presupune că actuala coaliție guvernamentală, condusă de SPD, ar fi mai puțin înclinată să renunțe la politica fostului cancelar german, Angela Merkel.

La conferința de presă de la Kiev, Baerbock a reiterat, totodată, oferta Germaniei de a ajuta Ucraina să-și dezvolte o tehnologie bazată pe hidrogen ca alternativă la gaze.

Iuri Vitrenko, șeful companiei energetice ucrainene Naftogaz, a declarat că Germania ar avea avantaje economice dacă Nord Stream 2 ar deveni cel mai important centru de difuzare a gazelor rusești, dar, pentru Putin, principalul scop a fost acela de a pedepsi Ucraina pentru că a optat pentru Europa în detrimentul Moscovei.

Rusia cere grăbirea certificării gazoductului Nord Stream 2

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident.

Acest gazoduct, ce are ca destinaţie Germania, ar dubla capacitatea de export de gaz rusesc pe sub Marea Baltică, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, ocolind Ucraina.

Proiectul, administrat de gigantul rus Gazprom, a iritat SUA şi ţări europene precum Ucraina şi Polonia încă de dinainte de finalizarea construcţiei sale în septembrie, autorizaţiile nefiind aşteptate mai devreme de jumătatea acestui an.

„Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să o primească la rândul său, marţi, în premieră, pe noua şefă a diplomaţiei germane, pe agenda discuţiilor urmând să se afle cel mai probabil subiecte precum Nord Stream şi comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.

Medicii din Germania au voie doar să spună că oferă servicii de întrerupere a sarcinii, dar nu au voie să ofere şi detalii suplimentare despre această procedură, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Criticii spun că aceste prevederi le împiedică pe femei să obțină informații despre procedurile pe care le au la dispoziție și cine le oferă.

Noul ministru german al Оustiției Marco Buschmann, membru al partidului liberal FDP, spune că abrogarea paragrafului introdus de naziști în 1933 le-ar permite femeilor care caută informații online să le obțină din surse calificate.

„Doctorii ar trebui să poată informa publicul despre avort fără a fi în pericol de a fi anchetați penal”, a adăugat acesta.

Noul guvern format de coaliția dintre social-democrați, verzi și FDP condus de Olaf Scholz a inclus eliminarea paragrafului din Codul Penal în acordul de guvernare semnat în luna noiembrie a anului trecut.

Tehnic vorbind, avortul este ilegal în Germania, însă este permis în anumite circumstanțe și cu condiția să fie efectuat în decurs de maxim 12 săptămâni de la concepție.

"Mişcările de trupe nu pot fi ignorate. Sunt masive şi reprezintă un pericol la adresa suveranităţii Ucrainei", a declarat cancelarul Olaf Scholz cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Madrid cu premierul Spaniei, Pedro Sanchez, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Olaf Scholz şi Pedro Sanchez s-au declarat "foarte preocupaţi" de criza militară de la frontiera dintre Ucraina şi Rusia.

"Orice agresiune militară împotriva Ucrainei ar atrage consecinţe grave la nivel politic şi economic. De aceea, avem sarcina de a face tot posibilul pentru a evita o astfel de evoluţie, care ne-ar afecta pe toţi", a subliniat Olaf Scholz.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, s-a deplasat luni la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, şi cu ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba.

Marţi, Annalena Baerbock se va deplasa la Moscova, unde se va întâlni cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

La Kiev, Annalena Baerbock a avertizat că un atac al Rusiei împotriva Ucrainei va atrage "un preţ mare la nivel economic, strategic şi politic".

"Noi suntem pregătiţi pentru un dialog serios, în sensul unor acorduri şi măsuri care să aducă mai multă securitate în Europa pentru toată lumea, inclusiv pentru Rusia", a subliniat Annalena Baerbock, potrivit site-ului Tagesschau.de.

Rusia a generat preocupări în Occident din cauza activităţilor militare în apropierea frontierelor Ucrainei.

Administraţia de la Kiev susţine că Rusia a mobilizat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei şi pregăteşte un atac.

De asemenea, Moscova este acuzată de intensificarea susţinerii acordate insurgenţilor separatişti proruşi din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Pe fondul crizei, mai multe instituţii guvernamentale din Ucraina au fost vizate vineri de atacuri cibernetice.

Administraţia Vladimir Putin argumentează că poate mobiliza militari oriunde pe teritoriul Rusiei şi cere Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii că nu vor instala echipamente militare ofensive în apropierea frontierelor ruse.

De asemenea, Rusia se opune admiterii Ucrainei în NATO şi extinderii Alianţei Nord-Atlantice spre est.

Moscova a anunţat vineri că aşteaptă un răspuns clar al Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice privind garanţiile de securitate săptămâna aceasta.

Această primă vizită a şefei diplomaţiei germane survine în plină criză geopolitică, Europa şi SUA suspectând Kremlinul că vrea să lanseze o ofensivă militară împotriva Ucrainei, un conflict care ar putea destabiliza continentul european, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Vom face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei, vom face totul pentru a garanta securitatea Europei”, a spus şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

„Suntem pregătiţi să începem un dialog serios cu Rusia”, a adăugat ea.

La rândul său, Kuleba a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO.

„Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua”, a subliniat el.

„Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele", a mai declarat Kuleba.

Tensiunile s-au amplificat constant în ultimele săptămâni între Rusia şi Occident, care acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în pregătirea unui posibil atac asupra Ucrainei.

Moscova neagă orice intenţie de a invada Ucraina şi denunţă în schimb consolidarea NATO la frontierele sale şi dorinţa Alianţei Nord-Atlantice de a integra ţări precum Ucraina şi Georgia, pe care Rusia le consideră parte a sferei sale de influenţă.

Rusia cere garanţii de securitate în vederea detensionării situaţiei, în special angajamentul NATO că nu se va extinde spre Est, o revendicare considerată inacceptabilă de rivalii săi.

Rusia cere grăbirea certificării gazoductului Nord Stream 2

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident, potrivit Reuters.

Acest gazoduct, ce are ca destinaţie Germania, ar dubla capacitatea de export de gaz rusesc pe sub Marea Baltică, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, ocolind Ucraina.

Proiectul, administrat de gigantul rus Gazprom, a iritat SUA şi ţări europene precum Ucraina şi Polonia încă de dinainte de finalizarea construcţiei sale în septembrie, autorizaţiile nefiind aşteptate mai devreme de jumătatea acestui an.

„Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să o primească la rândul marţi, în premieră, pe noua şefă a diplomaţiei germane, pe agenda discuţiilor urmând să se afle cel mai probabil subiecte precum Nord Stream şi comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.

Totuşi, dacă provocările nu vor fi rezolvate şi vor escalada într-o posibilă invazie, Moscova va suferi repercusiunile acţiunilor sale, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

„Fiecare pas suplimentar care alimentează escaladarea tensiunilor pentru a degenera într-un act agresiv fără justificare va avea un preţ mare pentru Rusia, din punct de vedere economic, strategic şi politic. 

Diplomaţia este singura cale pentru rezolvarea problemelor”, a declarat Baerbock, la Kiev, într-o conferinţă de presă comună susţinută cu omologul său ucrainean Dmytro Kuleba.

Potrivit ambasadorului Andrei Melnik, reticenţa Annalenei Baerbock şi a întregului nou guvern de centru-stânga al Germaniei de a livra arme este „foarte frustrantă”, pe fondul comasării de trupe la frontieră de către Rusia, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Poporul Ucrainei este foarte dezamăgit. Acum este momentul adevărului în legătură cu cine este cu adevărat prieten”, a scris ambasadorul ucrainean într-un răspuns pentru dpa.

Melnik a spus că ucrainenii sunt conştienţi de faptul că actuala coaliţie din Germania a aprobat o politică asupra unui export de arme restrictiv către zonele de criză. „Însă acest document politic nu este Biblia. Iar lumea este în prezent în cel mai mare pericol de război uriaş în mijlocul Europei, cel mai grav din 1945 încoace”, a subliniat el.

Statalitatea Ucrainei este ameninţată de către preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar ucrainenii au „dreptul sacru la autoapărare”, a adăugat ambasadorul, conform Agerpres.

Ucraina îndeamnă de ani de zile Germania să-i livreze arme pentru a se putea apăra împotriva unui potenţial atac rus, dar până acum nu a avut succes.

Însă, politicieni germani de top, printre care preşedintele Verzilor, Robert Habeck, şi noul lider al conservatorilor creştin-democraţi (CDU), Friedrich Merz, şi-au exprimat sprijinul pentru a lua în calcul aprovizionarea cu arme a Kievului.

Baerbock, membră a Verzilor, a declarat cu puţin timp înainte de Crăciun că „o escaladare militară suplimentară nu va aduce securitate pentru Ucraina”.

Melnik a amintit de infracţiunea „a nu acorda ajutor” din dreptul penal al Germaniei. „Aceleaşi principii de bază se aplică şi în relaţiile interstatale”, a afirmat el. „Prin urmare, îndemnăm guvernul german şi în special pe ministrul de externe Baerbock să ajute de urgenţă Ucraina cu armele defensive necesare. Acesta este un imperativ moral şi uman”, a subliniat ambasadorul ucrainean.

Baerbock se va deplasa în Ucraina luni, pentru vizita ei inaugurală, apoi la Moscova, unde va avea marţi o întrevedere cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

În imaginile filmate se vede cum femeia trece calea ferată fără să se asigure, în timp ce mecanicul locomotivei, care a realizat ce se întâmplă, activează la maximum semnalele sonore, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Culmea e că, la un moment dat, bătrâna vede trenul venind spre ea și, în loc să se oprească, mărește pasul, trecând practic la milimetru de locomotiva în mișcare.

După ce scapă miraculos cu viață și realizează cât de aproape a trecut de moarte, femeia se oprește și își face cruce.

Conform estimărilor Oficiului pentru Statistici de la Berlin, valoarea PIB-ului Germaniei a crescut cu 2,7% în 2021, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Însă Guvernul de la Berlin calculase o creştere de 3,5%, iar analiştii economici se aşteptau la 4,0%.

Ritmul de creştere economică a scăzut cu 0,5-1,0% în trimestrul al patrulea. Datele definitive privind situaţia economică din 2021 vor fi anunţate la sfârşitul lunii ianuarie.

Potrivit Asociaţiei Industriei Germane (BDI), scăderea ritmului de producţie a fost afectată de persistenţa blocajelor în reţelele de aprovizionare cu materii prime şi piese.

"Aparent, reducerea serviciilor din cauza restricţiilor pandemice a supracompensat creşterea uşoară din industrie. Pentru primul trimestru din 2022, ne aşteptăm la un nou minus, din cauza tulpinii Omicron", explică Jörg Krämer, economist la Commerzbank, estimând că, ulterior, economia Germaniei va avea o creştere puternică.