Moneda care poartă numele lui Sponsian şi pe care figurează portretul acestuia a fost descoperită în urmă cu mai bine de 300 de ani în Transilvania, odată un avanpost al Imperiului Roman, transmite Știri.md, cu referire la Agerpres.

Considerată un fals, moneda a stat închisă într-un dulap dintr-un muzeu din Scoţia.

Acum, cercetătorii susţin că urmele de zgârieturi vizibile la microscop pe monedă demonstrează că aceasta era în circulaţie în urmă cu 2.000 de ani.

"Ceea ce am găsit este un împărat. El a fost un personaj considerat fals, nerecunoscut de experţi. Însă noi credem că el a fost real şi că a avut un rol în istorie", a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra.

Moneda în cauză se număra printre obiectele dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. Ea a fost considerată o monedă romană originală până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experţii au suspectat că ar fi fost produsă de falsificatori de la acea vreme, din cauza designului grosolan.

Lovitura finală a venit în 1863, când cel mai cunoscut expert în numismatică din acea perioadă, Henry Cohen, de la Biblioteca Naţională din Franţa, s-a aplecat asupra acestei probleme în timp ce lucra la marele său catalog cu monede romane. El a susţinut că monedele nu erau doar falsuri "moderne", ci şi că erau prost realizate şi "imaginate ridicol". Alţi specialişti au fost de acord şi, până în prezent, Sponsian nu a fost acceptat în cataloagele academice, notează BBC.

Pearson a avut, însă, îndoieli după ce a văzut fotografii ale monedei în timp ce studia pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a observat zgârieturi pe suprafaţa ei şi s-a gândit că acestea ar fi putut fi produse în timp ce moneda se afla în circulaţie.

El a contactat Muzeul Hunterian din cadrul Universităţii din Glasgow, locul în care moneda fusese păstrată într-un dulap, împreună cu alte trei monede din acelaşi tezaur, şi a apelat la ajutorul cercetătorilor.

Cele patru monede au fost studiate cu ajutorul unui microscop puternic, iar oamenii de ştiinţă au confirmat în jurnalul PLOS 1 existenţa zgârieturilor şi faptul că acestea păreau să fi fost produse în timp ce monedele fuseseră ţinute laolaltă în punguţa pentru bani.

De asemenea, în urma unei analize chimice s-a constatat că monedele stătuseră îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator în cadrul departamentului de numismatică a aceluiaşi muzeu, care a colaborat cu Pearson la acest proiect.

Cercetătorii trebuie să răspundă acum la întrebarea: cine a fost Sponsian? Oamenii de ştiinţă cred că acesta a fost un comandant militar nevoit care să se autoîncoroneze împărat al celei mai îndepărtate şi greu de apărat provincie a Imperiului Roman, Dacia.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 e.n. Erau vremuri marcate de pandemie şi război civil, iar imperiul se fragmenta, notează BBC.

Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-ar fi asumat comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând armata şi populaţia civilă a Daciei până la restabilirea ordinii şi plecarea romanilor din provincie, între 271 şi 275 e.n., potrivit lui Jesper Ericsson. "În interpretarea noastră, el a fost responsabil de menţinerea controlului asupra armatei şi a populaţiei civile pentru că erau înconjuraţi şi complet izolaţi", a spus cercetătorul. "Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede", a adăugat Ericsson.

Această teorie ar explica de ce monedele nu seamănă cu cele de la Roma. "Este posibil ca ei să nu fi ştiut cine era de fapt împăratul, deoarece era un război civil", potrivit lui Pearson. Dar, în absenţa unei puteri reale de la Roma, aveau nevoie de un comandant militar suprem. El a preluat comanda într-o perioadă în care era nevoie de ea", a adăugat specialistul.

După ce oamenii de ştiinţă au stabilit autenticitatea monedelor şi că au descoperit ceea ce considerau că era un împărat roman uitat de istorie, ei au alertat cercetătorii din Transilvania, de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, unde se află, de asemenea, o monedă cu Sponsian. Aceasta face parte din moştenirea lăsată de baronul Samuel von Brukenthal, fost guvernator habsburg al Transilvaniei. Se pare că baronul studia moneda la momentul morţii sale, iar ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să lase un bilet pe care a scris "autentică".

Specialiştii de la Muzeul Brukenthal au procedat la fel ca toţi ceilalţi, clasificând moneda lor drept un fals istoric, notează BBC. Însă ei s-au răzgândit când au văzut studiul realizat în Marea Britanie.

Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă. "Pentru istoria Transilvaniei şi în special a României, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate sunt acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante la istoria noastră", a spus el.

Monedele sunt expuse la Muzeul Hunterian din Glasgow.