Aliate în NATO, dar rivale istoric, Grecia şi Turcia şi-au mai atenuat tensiunile în ultimii ani, dar rămân în dezacord cu privire la locul în care începe şi se termină platforma continentală în Marea Egee - o zonă considerată a avea un potenţial energetic semnificativ şi cu implicaţii pentru survoluri şi spaţiul aerian, transmite Știri.md cu referire la news.ro.

Grecia şi-a extins deja apele teritoriale în Marea Ionică de la şase la 12 mile marine, în urma acordurilor cu Italia, şi a semnat un acord de delimitare maritimă cu Egiptul în estul Mediteranei, dar a evitat măsuri similare în Marea Egee, unde Ankara s-a opus vehement.

În 1995, parlamentul turc a declarat „casus belli”, adică motiv de război, dacă Grecia îşi extinde unilateral apele din Marea Egee la peste şase mile marine, o poziţie pe care Atena o consideră o încălcare a dreptului maritim internaţional.

Răspunzând vineri la întrebări în parlament, Gerapetritis a spus că este de aşteptat o extindere suplimentară.

„Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde la şase mile marine”, a spus Gerapetritis. „Aşa cum a existat un acord cu Egiptul, aşa cum a existat un acord cu Italia, va exista şi o (nouă) extindere a apelor teritoriale”, a spus el, fără a specifica ce zone maritime ar putea fi extinse.

Ministerul de Externe al Turciei nu a fost disponibil imediat pentru comentarii, menţionează Reuters.

În iulie, Grecia a făcut un alt pas, dezvăluind graniţele a două parcuri marine planificate în Marea Ionică şi Marea Egee. Parcul din Marea Egee, care acoperă 9.500 de kilometri pătraţi, s-ar extinde iniţial în jurul insulelor sudice Ciclade, mai la sud de Turcia, conform hărţilor prezentate de Atena. Anunţul a stârnit obiecţii din partea Ankarei.

Grecia afirmă că singura problemă pe care este dispusă să o discute cu Turcia este delimitarea zonelor maritime, inclusiv platforma continentală şi zona economică exclusivă.