Negocieri eșuate. Rusia: NATO ar trebui să-și strângă catrafusele
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, vineri, într-o conferință de presă că Rusia se pregătește pentru orice evoluție a situației, în timp ce așteaptă un răspuns din partea Statelor Unite și NATO cu privire la garanțiile de securitate.
De asemenea, Rusia și-a repetat cu fermitate cererea ca NATO să nu se extindă spre est, în ciuda respingerii de către Alianța a acestei cereri, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.
Totodată, acesta a declarat cu o zi înainte că Rusia nu-și va retrage în cazarmă trupele desfășurate în apropierea frontierei cu Ucraina.
„Federația Rusă nu este pregătită să aștepte pentru totdeauna ca SUA și NATO să răspundă cererilor sale de securitate și dorește un răspuns scris detaliat pentru fiecare propunere exprimată la negocieri”, declarat Lavrov.
În cadrul conferinței anuale de presă, șeful diplomației de la Moscova a spus că președintele Vladimir Putin ar putea lua o decizie privind situația de la frontiera cu Ucraina odată ce Moscova va primi un răspuns concret și detaliat privind propunerile și contra-propunerile sale din partea Occidentului.
Totodată, ministrul rus de externe a mai punctat că Moscova are motive să creadă că Statele Unite și NATO ar putea începe să-și consolideze forțele armate în apropierea Rusiei, în următoarele luni, folosind tensiunile de la frontiera cu Ucrainei drept pretext, transmite Reuters.
Lavrov a spus că Rusia dorește ca conflictul privind securitatea în Europa să fie rezolvat prin respect reciproc și echilibru de interese. De asemenea, acesta a mai spus că „Moscova are diverse opțiuni de răspuns dacă Occidentul respinge propunerile de securitate ale Rusiei”.
Rusia nu-și va retrage în cazarmă trupele desfășurate în apropierea frontierei cu Ucraina
De altfel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi seară că Moscova nu intenționează să discute cu NATO sau cu SUA probleme legate de mișcările trupelor sale pe teritoriul Federației Ruse și nu va lua în considerare retragerea trupelor desfășurate la granița cu Ucraina în cazarmă, așa cum îndemnase subsecretarul de stat american, Wendy Sherman, la discuțiile ruso-americane din această săptămână.
Nici nu se pune problema ca Rusia să ia în discuție problema „de a readuce trupele în cazarmă”, a insistat Lavrov, adăugând că această solicitare a Washingtonului este „inacceptabilă”.
„Deja se cere nu doar retragerea unităților militare de la frontiera cu Ucraina, așa cum în general se exprimă ei (occidentalii), ci retrimiterea lor în cazarmă, așa cum a declarat în public Wendy Sherman la conferința de presă susținută la finalul discuțiilor purtate luni cu delegația condusă de ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, la Geneva”, a afirmat Lavrov.
„Cred că nici nu mai este nevoie să explicăm că astfel de cereri sunt absolut inacceptabile şi, desigur, nici nu le vom examina”, a adăugat șeful diplomației ruse.
Lavrov: Consiliului Rusia-NATO a fost o discuție „profesionistă”
Referitor la reuniunea Consiliului Rusia-NATO, a doua rundă de discuții dintre Moscova și Occident la 12 ianuarie, ministrul rus de externe consideră că a fost o discuție „profesionistă”, adoptând un ton puțin mai conciliant decât alți reprezentanți ai diplomației ruse, precum adjunctul său Serghei Riabkov, conform jurnaliștilor de la postul de televiziune independent Dojdi.
Despre Riabkov, media ruse au scris că acesta a devenit „vedeta diplomatică” a acestei săptămâni, mai ales prin declarațiile sale exprimate într-un limbaj mai puțin diplomatic, notează Agerpres.
NATO ar trebui „să-și strângă catrafusele și să se întoarcă la limitele din 1997”, când cele mai multe dintre țările din fostul lagăr sovietic nu aderaseră la Alianță, declarase viceministrul rus într-un interviu acordat agenției oficiale ruse TASS înaintea convorbirilor cu delegația americană condusă de Wendy Sherman luni la Geneva.
Alianța Nord-Atlantică nu va mai putea „împinge” Rusia pe un plan secund în politica europeană și internațională, avertizase Riabkov în același interviu. El se referea la anul când a fost semnat Actul Fondator între Rusia și NATO, care stipulează că părțile „nu se consideră adversari” și creează „un mecanism de consultare, coordonare și de acțiune comună”, documentul caracterizând, de fapt, stadiul relațiilor dintre Rusia și NATO din acel moment.
De atunci însă raporturile dintre cele două părți s-au deteriorat, îndeosebi după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, an în care s-au declanșat și ostilitățile în estul Ucrainei, despre care Kievul susține că au fost orchestrate de Kremlin.
După eșecul tuturor celor trei runde de discuții dintre Moscova și Occident din această săptămână - la nivel bilateral cu SUA, la Geneva (luni), în cadrul Consiliului NATO-Rusia (miercuri) și în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), joi, Serghei Riabkov a amenințat că Moscova ar putea desfășura „infrastructuri militare” în Cuba și Venezuela.
Pentru o detensionare a relațiilor sale cu Occidentul, Rusia dorește garanții din partea Occidentului privind o încetare a extinderii NATO, în special spre Ucraina, și încetarea oricărei activități militare în țările din Europa de Est.