Protestele nord-coreenilor sunt aproape inexistente, întrucât statul îi controlează aproape în totalitate pe cetățenii săi, iar manifestările publice împotriva acestuia sunt pasibile de execuție, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Răscoalele semnalate, cu toate că nu au fost confirmate, au suscitat preocupări legate de situația zecilor de mii de nord-coreeni care lucrează în străinătate, câștigând bani pentru regimul aflat în criză economică.

Jurnaliștii BBC au stat de vorbă cu un fost muncitor nord-coreean din China, care a susținut că cei care au lucrat în unele companii cu rezultate slabe nu și-au primit salariile. În plus, au văzut corespondența trimisă de o persoană care susține că este angajat în domeniul IT.

Potrivit unui fost diplomat nord-coreean care are surse în regiune, răscoalele au izbucnit în mai multe fabrici de îmbrăcăminte din nord-estul Chinei la data de 11 ianuarie.

Ko Young Hwan, care a dezertat în Coreea de Sud în anii 1990, a povestit pentru sursa citată că a aflat că muncitorii și-au ieșit din minți atunci când au descoperit că salariile neîncasate timp de ani de zile au fost transferate către un fond de pregătire pentru război din Phenian.

„Au devenit violenți și au început să spargă mașinile de cusut și ustensilele de bucătărie", a mărturisit Ko Young Hwan. „Unii chiar i-au închis pe oficialii nord-coreeni într-o cameră și i-au agresat".

Sursa citată nu poate verifica declarațiile lui Ko cu privire la aceste proteste, întrucât informațiile nu pot fi verificate în mod independent. Pe lângă faptul că țara asiatică este extrem de secretoasă, fabricile sale din China sunt foarte bine păzite.

Conform unor aprecieri, în jur de 100.000 de nord-coreeni sunt trimiși în străinătate, majoritatea în fabrici și șantiere din nord-estul Chinei, gestionate de guvernul nord-coreean, unde sunt plătiți în valută străină valoroasă pentru regimul afectat de sancțiuni. De asemenea, se apreciază că acești nord-coreeni au adus Phenianului 740 de milioane de dolari între 2017 și 2023.

Mare parte din veniturile lor sunt transferate direct statului. Conform lui Ko, în timpul pandemiei, angajații din industria textilă de la fabricile aflate în grevă nu și-au încasat banii și li s-a spus că îi vor primi la revenirea în Coreea de Nord.

De regulă, muncitorii stau trei ani în străinătate, însă închiderea granițelor de către Coreea de Nord (Covid) a făcut ca unii dintre ei să fie blocați în afara țării timp de până la șapte ani.

Conform lui Ko, nemulțumirile au apărut în toamna anului trecut, când Phenianul a relaxat măsurile de restricție la frontieră și a permis oamenilor revenirea în țară. Unii angajați făceau presiuni pentru a se întoarce acasă și pentru a-și recupera banii. Când au aflat că nu îi vor primi, au izbucnit, a spus el.

O versiune asemănătoare a evenimentelor a fost relatată de Cho Han-beom, cercetător senior la think tank-ul finanțat de guvernul sud-coreean, Kore Institute for National Unification (KINU), care a citat surse din China. El este de părere că până la 2.500 de angajați s-au răzvrătit de la 15 fabrici din provincia Jilin.

Cu toate că manifestațiile nu pot fi confirmate în mod independent, există mărturii a zeci de mii de muncitori nord-coreeni.

„Mulți dintre acești muncitori vor fi epuizați psihologic și fizic după ce au lucrat atât de mult timp în străinătate fără a fi plătiți și vor dori să se întoarcă acasă", a spus Cho.

În aceeași ordine de idei, jurnaliștii BBC au stat de vorbă cu un nord-coreean care a lucrat în China între 2017 și 2021.

„Jung”, al cărui nume nu este cel real, a mărturisit că se număra printre angajații cu cele mai bune performanțe din cadrul uneia dintre cele mai profitabile companii. Acest lucru presupunea că beneficia de ceea ce el a numit „condiții favorabile".

Totuși, Jung a menționat că a încasat doar 15% din veniturile sale totale, în timp ce diferența a ajuns la managerii săi și la proiecte de stat, ceea ce l-a nemulțumit. În timp ce Jung își primea salariul lunar, el susține că cei care lucrau la companii cu performanțe slabe își vedeau din ce în ce mai des reținute salariile.

„Unii oameni au fost privați de căldură în locuințele lor în timpul lunilor de iarnă grea și nu au putut părăsi complexul lor, nici măcar pentru a face cumpărături", a spus el. Jung avea voie să iasă o singură dată pe săptămână, însoțit de alte persoane, dar în timpul Covidului chiar și această mică libertate i-a fost luată, a declarat el, iar timp de un an nu a avut voie să plece de la locul său de muncă.

În pofida restricțiilor, locurile de muncă din străinătate sunt extrem de atractive pentru nord-coreeni, pentru că pot câștiga de peste 10 ori mai mult decât în țară. Candidații sunt verificați amănunțit, iar cei care sunt recrutați trebuie să-și părăsească familiile, pentru a-i împiedica să fugă.

BBC a primit un e-mail de un nord-coreean care susține că lucrează în prezent în China și care sugerează că în ultimii patru ani a crescut nivelul de control exercitat asupra muncitorilor.

Bărbatul, care pretinde că lucrează în domeniul IT în nord-estul Chinei, îi trimitea e-mailuri lui Ko de peste un an și l-a contactat din nou în cursul săptămânii trecute, după ce a auzit de proteste, a declarat Ko.

Ko a confirmat identitatea bărbatului, dești BBC nu poate verifica în mod independent cine este.

„Statul nord-coreean îi exploatează pe lucrătorii IT ca pe niște sclavi, făcându-ne să lucrăm șase zile pe săptămână, 12-14 ore pe zi", a scris nord-coreeanul. Angajații lucrează toată noaptea pentru clienți cu sediul în SUA și Europa, a spus el, ceea ce duce la lipsa de somn și multe boli.

La început, a încasat lunar între 15-20% din veniturile sale, dar în 2020 a afirmat că nu a mai fost plătit. El a susținut că a venit apoi un ordin de la autoritățile din Phenian, prin care li s-a ordonat oficialilor să închidă cu lacăte muncitorii pe timp de noapte pentru a-i împiedica să evadeze.

În e-mailul său, bărbatul a povestit în detaliu cum managerii sunt forțați să îi umilească public pe angajații cu performanțe slabe, plesnindu-i de față cu toată lumea și, ulterior, bătându-i până când sângerează.

În schimb, el a declarat că persoanele cu rezultate deosebite sunt recompensate cu o excursie la un restaurant nord-coreean, unde pot să-și aleagă o chelneriță cu care să-și petreacă seara. Cel mai bun angajat al lunii poate alege primul. El i-a acuzat pe manageri că „profită de impulsurile sexuale ale tinerilor, pentru a-i determina să fie competitivi și să aducă mai mulți bani".

De asemenea, Jung a susținut că aceste ieșiri aveau loc și în cadrul companiei sale, menționând că acestea au devenit mai dese în perioada Covid, „deoarece angajații erau blocați în interior și extrem de stresați".

Hanna Song, directorul executiv al Centrului de baze de date pentru drepturile omului din Coreea de Nord (NKDB), a spus că, de regulă, angajații de peste hotare îndură condiții greu de suportat și o supraveghere strictă. „Mulți dintre ei s-au simțit abandonați atunci când guvernul a închis granițele în timpul Covidului", a spus ea.

Deși se pare că există frustrări în rândul angajaților, Phenianul pare reticent în a-i lăsa să revină acasă. În 2017, Consiliul de Securitate al ONU a interzis Coreei de Nord să trimită lucrători în străinătate și a dispus ca angajații să revină în țările de origine până la sfârșitul anului 2019.

După izbucnirea protestelor, spune Ko, Phenianul a trimis oficiali din China la fabrici pentru a le oferi angajaților o parte din salariile restante, însă milioane de dolari nu au fost încă acordate.

Cu toate că este posibil ca informațiile privind revoltele la scară largă să fi fost exagerate, majoritatea analiștilor cu care a vorbit BBC au fost de părere că este probabil să fi avut loc un astfel de incident.

Serviciul de informații sud-coreean a declarat pentru sursa citată că au avut loc „multiple incidente" în care au fost implicați angajați nord-coreeni în străinătate, ca urmare a „condițiilor de muncă precare" și a declarat că „monitorizează situația".