Cu toate acestea, nu va avea loc o schimbare imediată a situaţiei, ci va urma o perioadă de tranziţie până la finalul anului, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene, transmite Știri.md cu referire la mediafax.ro.

Europarlamentarul Nigel Farage, liderul pratidului eurosceptic Brexit şi unul dintre principalii susţinători ai ieşirii ţării din Uniunea Europeană, a organizat un eveniment de celebrare a Brexit la Londra. De cealaltă parte, sute de persoane s-au adunat în faţa Parlamentului Scoţiei, nemulţumiţi de ieşirea ţării din Blocul comunitar.

În acest context, Nicola Sturgeon, premierul Scoţiei, teritoriu în care o majoritate covârşitoare a populaţiei a votat împotriva Brexit, a postat pe Twitter o imagine a sediului Comisiei Europene, pe care a fost proiectat un mesaj de susţinere pentru Scoţia.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter că Brexit nu va afecta oportunităţile Uniunii Europene şi că speră la o colaborare cât mai bună cu Marea Britanie.

„Provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, dar şi oportunităţile de care se poate bucura nu se vor schimba după Brexit. Vrem să avem cea mai bună relaţie posibilă cu Marea Britanie, însă aceasta nu va fi la fel de bună precum calitatea de membru”, a scris şefa Executivului european.

Irlanda de Nord va continua să aibă statut special şi după perioada de tranziţie, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocierile referitoare la relaţiile post-Brexit.

Premierul britanic, Boris Johnson, speră să obţină până la sfârşitul acestui an un acord comercial care să reglementeze relaţiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană după Brexit.

Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze până la sfârşitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit.

Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020.

Cetăţenii români care trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru procedura de statut de rezident, care le permită să rămână în ţară după ieşirea acesteia din Uniunea Europeană. Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puţin cinci ani.

Cei care nu locuiesc de atâţia ani în Marea Britanie pot aplica pentru statutul provizoriu de rezident, care le permite să locuiască şi să lucreze în ţară pe o perioadă de până la cinci ani.

Pentru a fi eligibil, cetăţenii trebuie să ajungă în Marea Britanie până la sfârşitul perioadei de tranziţie, care se va încheie în decembrie 2020. Începând din 2021, românii care vin în Marea Britanie ar putea avea nevoie de vize şi permis de muncă.

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor. După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Naţional Scoţian (SNP) trebuie respectat.

„Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o şansă trebuie respectat, la fel cum se aşteaptă şi el ca mandatul lui să fie respectat”, a afirmat Nicola Sturgeon. Partidul Naţional Scoţian (SNP) a obţinut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă. Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie.

Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.

În acest context, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat vineri că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este „un şoc” şi un semnal de alarmă”, însă a adăugat că statele membre ale Blocului comunitar vor avea o abordare comună în privinţa viitoarelor relaţii cu Londra.

„Este decizia suverană a poporului britanic. Această plecare este un şoc, este un semnal de alarmă fără precedent care trebuie auzit de întreaga lume şi care trebuie să ne facă să reflectăm.

Pentru prima oară în 70 de ani, o ţară părăseşte Uniunea Europeană. Îmi amintesc cum campania din anul 2016 a fost făcută cu minciuni şi manipulare.

Trebuie să tragem şi noi învăţămintele. Brexitul a devenit posibil deoarece am transformat prea frecvent Europa în ţap ispăşitor. Avem nevoie mai mult ca niciodată de Europa. Trebuie să facem Europa cât mai suverană, cât mai democratică”, a spus acesta.